http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-interviu/turism-si-vacante-in-comuna-rasca/30 Aug 2009,
„Căminele culturale, şcolile, dispensarele şi bisericile sunt toate renovate. „Avem un proiect pentru îmbunătăţirea infrastructurii care costă şase milioane de euro”. „Avem peste 300 de case de vacanţă, iar turismul tinde să se dezvolte în continuare”, a declarat pentru Gazeta de Cluj primarul comunei Râşca, Ioan Morar.
Reporter: Domnule primar, ce ne puteţi spune despre comuna Râşca?
Ioan Morar: Comuna Râşca este situată într-o zonă mai muntoasă a judeţului Cluj, la o altitudine de peste 900 de metri. Comuna noastră este compusă din şapte sate: Râşca, Oniceşti, Cuiseşti, Râşca de Sus, Mărşeşti, Dealul Mare, Lăpuşeşti şi cătunul Lăpuşeşti Vale. Se învecinează cu Gilăul, comuna Beliş, Mărişel şi Călăţele. De asemenea, este la 58 de km de Cluj-Napoca şi la 28 de km de oraşul Huedin. În ceea ce priveşte populaţia, aceasta este, în prezent, de 2140 de locuitori. Mai precizez că suprafaţa comunei este de aproximativ 9000 de hectare. Populaţia nu este foarte îmbătrânită, pentru că avem familii tinere care s-au stabilit la noi în comună şi acest lucru ne bucură.
Rep.: În calitate de primar, care sunt cele mai importante realizări pentru comună?
I.M.: Prin fondurile alocate, atât de la Consiliul Judeţean, cât şi de la Guvernul României, am reuşit să legăm comuna Râşca de principalele drumuri de legătură ale judeţului Cluj. Am reuşit să modernizăm, acum trei ani, şoseaua care face legătură între Căpuş, Mărceş, Râşca şi Beliş, pe o distanţă de 29 de km. În acest an, am inaugurat porţiunea de drum Râşca, Dealul Mare şi Lăpuşteşti, pe o distanţă de 8,4 km. De asemenea, am reuşit să finalizăm proiectul de introducere a apei potabile în comuna Râşca. Căminele culturale, şcolile, dispensarele şi bisericile au fost, şi acestea, renovate în ultima perioadă.
Rep.: Vă puteţi mândri cu ceea ce aţi realizat până acum în comună, însă ce alte proiecte aveţi în derulare?
I.M.: În prezent, există un proiect pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zona rurală, proiect care costă şase milioane de euro. Eu am iniţiat acest proiect acum doi ani, împreună cu reprezentanţi din comuna Mănăstireni şi Călăţele. În prezent, aşteptăm licitaţia pentru execuţie. Cred că acest proiect va fi ultimul pas pentru comuna Râşca şi aici mă refer la legarea a două sau mai multe comune.
Rep.: Ce puteţi să ne spuneţi despre starea drumurilor din comună?
I.M.: Aşa cum am spus, prin ultimul proiect care este aprobat se va rezolva problema infrastructurii în toate satele comunei. Am rezolvat problema drumurilor în satele Mărceşti, Cristeşti, Oniceşti, Dealul Mare, Lăpuşteşti, însă infrastructura va fi mult mai bună după ce vom începe noul proiect. Pot să spun că autorităţile judeţene ne-au ajutat foarte mult, iar primul apel a fost făcut mereu către Consiliul Judeţean. Nu ne putem lăuda cu veniturile pe care le avem, de aceea avem nevoie de ajutorul lor.
Rep.: Există câte o şcoală în fiecare sat al comunei, însă în ce stadiu sunt acestea?
I.M.: Şcoala cu clasele I-VIII din Râşca, ce se găseşte în centrul comunei, este modernizată. Urmează ca, în aproximativ o lună de zile, să introducem încălzirea centrală. Interiorul şi exteriorul şcolii sunt reabilitate, arată bine şi în fiecare an am obţinut autorizaţie de funcţionare. În celelalte sate, mai funcţionează şcoala cu clasele I-IV din Pleş şi şcoala cu clasele I-IV din Dealu Mare. Şi căminele culturale din sate sunt toate reabilitate şi modernizate, iar aceste nu au probleme majore, toate sunt în stare de funcţionare. În comună, mai avem un singur dispensar veterinar şi unul uman, unde am reuşit să înfiinţăm un punct farmaceutic, un cabinet stomatologic şi două cabinete pentru consultare pacienţi. Nu ştiu câte comune se pot lăuda că au în dotare toate aceste lucruri.
Rep.: Comuna se află într-o zonă geografică deosebită. Care sunt principalele obiective turistice ale comunei?
I.M.: Obiectivele turistice pe care oamenii le pot întâlni sunt staţiunea turistică Fântânele, lacul Fântânele, staţiunea Beliş, coada lacului Tarniţa, cheile Someşului Cald, plus drumeţiile care se pot face prin satele din comună. Staţiunea Beliş este o staţiune climaterică la 1350 de metri, situată pe malul lacului cu acelaşi nume, la întâlnirea Munţilor Gilău cu Munţii Bihor. Aici există şi pârtii de schi care sunt pline de amatori în sezonul rece. Toată lumea este încântată de această zonă. De asemenea, avem pensiuni turistice, 18 sunt deja acreditate, iar în curs de acreditare mai sunt încă 15. Serviciile oferite de aceste pensiuni se ridică la un nivel înalt şi sunt toate moderne. Mai ales în perioada de vară există un număr mare de turişti, iar iarna cei mai mulţi vin aici de sărbători.
Rep.: Care sunt evenimentele locale ale comunei şi când au fost acestea înfiinţate?
I.M.: Acum trei ani, am început un eveniment tradiţional care se numeşte „Festivalul Cartofului”, deoarece suntem cea mai mare zonă producătoare de cartofi din judeţ. De asemenea, urmează să finalizăm monografia „Fiii satului”, însă mai avem nevoie de nişte finanţări pentru a o putea finaliza.
Rep.: Dacă sunteţi cea mai mare zonă producătoare de cartofi, aceasta este principala ocupaţie a localnicilor?
I.M.: Localitatea este cunoscută pentru cantităţile mari de cartofi recoltate în fiecare an de producătorii agricoli şi majoritatea populaţiei se ocupă cu acest lucru. Localnicii a aproximativ 700 de gospodării din 800 sunt cultivatori de cartofi. Ceilalţi săteni se ocupă cu creşterea animalelor, însă şi aici există o problemă, aceea că preţul laptelui este destul de mic, iar veniturile nu sunt prea mari.
Rep.: Cât de mult s-a dezvoltat această comună, în ultima perioadă, din punct de vedere turistic?
I.M.: Comuna noastră s-a dezvoltat mult. Vreau să mai amintesc şi de cele 300 de case de vacanţă, iar probabil numărul acestora va mai creşte. În ultimii trei ani, s-au făcut multe contracte de vânzare-cumpărare de terenuri ale localnicilor şi, astfel, s-au construit foarte multe case de vacanţă. Pot spune că Râşca se dezvoltă tot mai mult şi mulţi oameni aleg să vină aici, să locuiască sau să îşi facă mici case de vacanţă pentru a se relaxa.
Rep.: Cum reuşiţi să atrageţi investitorii în comună, deoarece, aşa cum ne-aţi declarat, mulţi oameni aleg să îşi petreacă timpul liber în acest loc?
I.M.: În primul rând, avem nevoie de o infrastructură bună pentru ca investitorii să vină în această comună. La noi în comună, investitorii sunt cei care îşi construiesc casele de vacanţă sau pensiunile. Acestea sunt aducătoare de venituri pentru comună. Acum aşteptăm investitori în zona Lăpuşteşti-Tarniţa, unde se va construi cea mai mare hidrocentrală din România.
Rep.: Cu toate că, în ultima perioadă, turismul s-a dezvoltat mult, cum credeţi că va fi în viitor?
I.M.: Sunt optimist în legătură cu dezvoltarea turismului. Prin cele 300 de case de vacanţă care s-au construit până acum şi prin ce se va mai construi, tind să cred că dezvoltarea va mai continua şi pe viitor.
Rep.: Aveţi multe biserici şi chiar o mănăstire în comună, însă care este starea acestora?
I.M.: În urmă cu trei ani, a început construirea unei mănăstiri, Mănăstirea Râşca Transilvană, la ieşirea din satul Pleş spre Beliş-Călăţele. Această construcţie va fi o realizare destul de mare pentru zona aceasta a Munţilor Apuseni. În ce priveşte bisericile din comună, cu ajutorul celor de la Consiliul Judeţean, care ne-au ajutat cu fonduri, am reuşit să le renovăm.
Beatrice Golondzac
O familie din comuna Râşca, judeţul Cluj, a recoltat în această toamnă cartofi gigant, care cântăresc între 800 de grame şi un kilogram bucata, bătrânii satului spunând că nu au mai văzut ca "un singur cartof să ajungă unei familii pentru o mâncare".
Familia lui Alexandru Crişan din comuna Râşca a obţinut în acest an o recoltă record de cartofi, de peste 20 de tone, cu 50 la sută mai mare decât cea înregistrată anul trecut, vedetele fiind cartofii gigant, care cântăresc între 800 de grame şi un kilogram bucata.
Familia Crişan vinde cartofii pe pieţele din Arad, Oradea, Timişoara sau Satu Mare, preţul fiind de 1,5 lei pe kilogram. Bătrânii din Râşca susţin că nu au văzut în viaţa lor cartofi de un kilogram, deşi cultivă cartofi din tată-n fiu. "Am 72 de ani, dar aşa cartofi mari nu am mai văzut niciodată la noi în comună. Un singur cartof ajunge pentru o mâncare la o familie", a subliniat şi Ana Giurgiu, bunica lui Vlad Crişan.
