http://www.botanistii.ro/tratamente-informatii-legume-cartof.html
Cartoful (Solanum tuberosum)) este o planta erbacee din familia Solanaceelor cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj.Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. În perioada precolumbiana, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grau și prumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni.În 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.
1.Mozaicul X al cartofului produs de virusul Potato virus X. Atacul apare pr frunze sub forma unor pete de culoare verde-galbui, alternand cu verdele normal al frunzei. La un atac mai puternic frunzele se deformeaza si se incretesc, apar pete si dungi necrotice de culoare bruna negricioasa. Aceleasi pete si dungi necrotice pot aparea si pe petioluri si pe tulpini.
2.Mozaicul Y al cartofului produs de virusul Potato virus Y. Boala se manifesta pe frunzele si tulpinile aeriene. Pe organele atacate apar striuri, dungi si pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usuca, incepand cu cele de la baza si cad de pe lujeri, astfel incat plantele raman cu un smoc de frunze verzi la varf.
3.Putregaiul umed al cartofului produs de bacteria Erwinia carotovora pv. atroseptica. Plantele provenite din tuberculi infectati raman mici, cu tulpini debile, cu ramuri erecte. Plantele bolnave se smulg usor, nu produc tuberculi sau acestia sunt infectati de putregaiul umed. In sectiune prin tubercului afectat se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase. Intr-un stadiu mai avansat in tubercul se formeaza caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emana miros neplacut, iar pulpa tuberculului se descompune in intregime.
-tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Zeama bordeleza, Alcupral 50 PU, Aliette 80WG (2 kg/ha), Bravo 500 SC.
Principalii daunatori ai cartofului sunt:
Cartoful (Solanum tuberosum)) este o planta erbacee din familia Solanaceelor cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj.Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. În perioada precolumbiana, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grau și prumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni.În 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.
Principalele boli sunt:
1.Mozaicul X al cartofului produs de virusul Potato virus X. Atacul apare pr frunze sub forma unor pete de culoare verde-galbui, alternand cu verdele normal al frunzei. La un atac mai puternic frunzele se deformeaza si se incretesc, apar pete si dungi necrotice de culoare bruna negricioasa. Aceleasi pete si dungi necrotice pot aparea si pe petioluri si pe tulpini.
Masuri de prevenire si combatere:
-cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti
-eliminarea din culturi a plantelor atacate
-evitarea ranirii plantelor
2.Mozaicul Y al cartofului produs de virusul Potato virus Y. Boala se manifesta pe frunzele si tulpinile aeriene. Pe organele atacate apar striuri, dungi si pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usuca, incepand cu cele de la baza si cad de pe lujeri, astfel incat plantele raman cu un smoc de frunze verzi la varf.
Masuri de prevenire si combatere:
-cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti
-eliminarea din culturi a plantelor atacate
-evitarea ranirii planteloR
3.Putregaiul umed al cartofului produs de bacteria Erwinia carotovora pv. atroseptica. Plantele provenite din tuberculi infectati raman mici, cu tulpini debile, cu ramuri erecte. Plantele bolnave se smulg usor, nu produc tuberculi sau acestia sunt infectati de putregaiul umed. In sectiune prin tubercului afectat se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase. Intr-un stadiu mai avansat in tubercul se formeaza caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emana miros neplacut, iar pulpa tuberculului se descompune in intregime.
Masuri de prevenire si combatere:
-evitarea irigarii prin aspersiune
-tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Zeama bordeleza, Alcupral 50 PU, Aliette 80WG (2 kg/ha), Bravo 500 SC.
4.Cancerul cartofului produs de ciuperca Synchytrium endobioticum. Boala se manifesta pe organele supraterane ale cartofului (tuberculi, stoloni), cu exceptia radacinilor si mai rar la baza tulpinii si pe frunzele bazale.Pe organele atacate apar tumori mici, albicioase, moi carnoase, care mai tarziu cresc se brunifica si devin buretoase, dezvoltandu-se pe toata suprafata tuberculului determinand putrezirea acestuia.
Masuri de prevenire si combatere:
-cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti
-eliminarea din culturi a plantelor atacate
5.Mana cartofului produsa de ciuperca Phytophthora infestans. Mana se manifesta pe toate organele plantei, pe frunzele atacate apar pete galbui, al inceput mici cu un contur difuz si mai numeroase la marginea foliolelor. Petele se maresc treptat, devin brune, apoi brun-negricioase si sunt inconjurate de o dunga galbena, cu margini neregulate si difuze. Pe fara inferioara, in dreptul petelor se observa un puf fin, albicios. Pe tubeculii afectati mana se manifesta sub forma unor pete brune, brun-cenusii sau albastrui.
Masuri de prevenire si combatere:
-plantarea de tuberculi sanatosi
-evitarea irigarii prin aspersiune
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna
-tratamente cu Zeama bordeleza, Previcur, Dithane, Electis 75 WG.
6.Putregaiul uscat al cartofului produs de ciuperca Fusarium solani. Atacul se manifesta pe tuberculi, unde apar pete brune, in dreptul carora tesutul este moale. Pulpa tuberculilor putrezeste si capata o culoare bruna, apoi se usuca si se intareste. Treptat tubeculul atacat se zbarceste, isi micsoreaza volumul, pulpa transformandu-se intr-o masa tare, sfaramicioasa, de culoare alb-galbuie.
Masuri de prevenire si combatere:
-plantarea de tuberculi sanatosi
-evitarea irigarii prin aspersiune
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna
-dezinfectarea depozitelor cu sulfat de cupru 2%.
Paduchele negru
Viermele sarma
Nematodul
Gandacul de colorado
