Vasile Pop-Silaghi,31 Aug 2012
Simpozionul Naţional \"Ziua verde a cartofului\" 2012
Cea de XXXV-a ediţie a Simpozionului Naţional “Ziua Verde a Cartofului” s-a vrut a fi, prin grija organizatorilor, o sărbătoare a vârstei de maturitate a acestei manifestări. Nu întâmplător, amfitrionii acestei ediţii au fost Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov şi societatea Hibridul SA Harman, administrată de preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România (FNCR), inginerul Ioan Benea
De la început, participanţii la simpozion, în număr de peste două sute, au apreciat cadrul festiv al Galei deschise în Aula Institutului, unde, după luările de cuvânt ale organizatorilor şi invitaţilor, s-au decernat Diplome de Excelenţă şi medalii aniversare celor care s-au remarcat de-a lungul celor 35 de ani de carieră în cercetarea şi producţia cartofului din România.
Directorul INCDCSZ, Sorin Claudian Chiru, a făcut un scurt remember al ediţiilor trecute, amintind că "dialogul purtat în faţa lanului de cartof atunci când “planta vorbeşte” - expresie lansată de iniţiatorul Simpozionului, prof. Academician Matei Berindei - se desfăşoară întotdeauna la începutul lunii iulie, atunci când se consemnează perioada de înflorit şi când expresia fenotipică a fiecărui soi în corelaţie cu tehnologia aplicată îşi găseşte cea mai adecvată manifestare".
Preţuri falimentare la cartof
Producţia bună de cartof obţinută în ţara noastră în 2011, de aproximativ 4 milioane tone, corelată cu producţia bună înregistrată în toată Europa, a creat probleme majore în valorificare. Preţurile de 0,2-0,3 lei/kg, oferite producătorilor, nu sunt mulţumitoare nici pentru cartoful de consum, cu atât mai puţin pentru cartoful de sămânţă.
Mai grav este faptul că deşi în 2011 am cultivat sub 800 ha de cartof certificat pentru sămânţă, în primăvara anului 2012 multe sute de tone din acest material biologic s-au valorificat în hrana animalelor sau la fabrici de chips sau de fulgi.
Profitând de prezenţa reprezentanţilor MADR - Paula Craioveanu, consilier al Secretarului de Stat Daniel Botănoiu; Elena Leaotă, şefa Agenţiei Fitosanitare - preşedintele FNCR, Ioan Benea, a reiterat slaba preocupare a Guvernelor pentru elaborarea şi legiferarea unei strategii clare în producţia cartofului din România.
"Numai nişte nebuni, şi-mi place să spun nebuni frumoşi, pot să rişte într-o asemenea manieră, să îngroape 150-200 milioane de lei vechi într-un hectar de cartof şi apoi să constate că la valorificare, din cauza importurilor legale sau ilegale de cartof, de cele mai multe ori sub parametrii de calitate UE, să obţină preţuri falimentare", a “tunat” preşedintele FNCR.
Paula Craioveanu le-a transmis participanţilor intenţia noii conduceri din MADR de a revitaliza sistemul naţional de producere a cartofului şi de a sprijini cultivatorii de cartof prin elaborarea urgentă a unor acte normative. Prima acţiune întreprinsă de Minister este înfiinţarea grupurilor de lucru pe culturi, grupuri formate din specialişti din Minister, cercetători, dar şi cei mai reprezentativi fermieri în domeniu.
"Să ne amintim - a continuat Sorin Chiru - de ceea ce profesorul Berindei considera că este cheia succesului: cultivatorii de cartof trebuie să fie conştienţi că cei mai buni prieteni ai lor sunt cercetătorii”.
Lanuri întregi de cartof cu biloanele crăpate de sete…
Simpozionul a continuat cu partea practică. Institutul Cartofului a prezentat câmpul demonstrativ cu soiuri şi tehnologii diverse, câmp spectaculos, udat în dimineaţa manifestării de o ploaie consistentă aşteptată de atâta timp de specialiştii Institutului. De altfel, lotul demonstrativ fusese irigat intens pentru ca sărbătoarea să fie, într-adevăr, un succes.
Tehnologiile şi produsele firmelor participante şi sponsori ai manifestării s-au etalat în câmpurile INCDCSZ şi Hbridul S.A. Harman: Agrar Clima, Agri Box, Agri&Co, Agrowest, BASF, Bayer, Belchim Crop, Biofarm, Comfert, Dow Agroscience, Europlant, HZPC, Intersnack, Kwizda, Makhteshim, Naturevo, Relita Agro, Romstaho, Solana, Star Foods, Sumit Agro, Syngenta.
Vizita la societatea Hibridul S.A Harman a început cu Depozitul de cartof de 5000 tone capacitate, pregătit minuţios pentru viitoarea recoltă. Recoltă care, din păcate, din cauza secetei excesive, va fi foarte slabă. Adminstratorul firmei, Ioan Benea, a spus că din 7 iunie n-a plouat deloc şi faptul că solul, de altfel foarte favorabil culturii cartofului, dar subţire în profil, aşezat pe un strat superficial de pietriş, pierde foarte uşor apa iar o săptămână fără ploaie afectează major dezvoltarea culturii.
Din cauza arşiţei atmosferice, nici lanurile irigate nu prezintă perspective de înaltă producţie. Imaginea unui lan de cartof timpuriu, ars complet de secetă şi arşiţă, cu tuberculi mici, deshidrataţi, solul fierbinte la 60 grade Celsius, cu porumbul din vecinătate “ars până la... brâu de sete“, va rămâne mult timp în memoria participanţilor. Cu toate acestea nu vor putea şterge aprecierea deosebitei organizări până la obsesie, a preşedintelui Federaţiei, pentru această sărbătoare.
Gravitatea situaţiei cartofului în acest an, produsă de secetă, a fost confirmată în toată zona tradiţională - Braşov, Harghita, Covasna - de către participanţi. De altfel, la întoarcere, străbătând judeţele Covasna şi Harghita am putut vedea ceea ce n-am crezut vreodată că se poate întâmpla aici: câmpuri întregi de cartof arse complet ca şi cum ar fi fost deja tratate cu desicant, ici-colo, lanuri de cartof din soiuri tardive şi mai tolerante la secetă, dar foarte slab dezvoltate, vernile şi ofilite, cu biloanele crăpate de sete…
Ziua asta Verde... niciodată nu fu mai uscată!
GRUP DE LUCRU PENTRU CARTOF
În seara premergătoare Simpozionului „Ziua Verde a Cartofului”, susţinut pe 12 iulie a.c. în localitatea Harman, judeţul Braşov, a avut loc prima şedinţă a grupului de lucru pentru cartof, înfiinţat la iniţiativa MADR.
Asociaţia Producătorilor Privaţi de Cartof din Judeţul Covasna, reprezentată de Romulus Oprea, a prezentat un memoriu cu propuneri legislative, înaintat Ministerului Agriculturii în scopul stabilirii unor măsuri care să contribuie la modificări de acte normative în domeniu.
Problemele semnalate de Asociaţia cultivatorilor din Covasna şi discutate la prima şedinţă a grupului de lucru au fost:
• impozitarea trimestrială a producătorilor de cartofi - o măsură discriminatorie faţă de ceilalţi producători agricoli;
• problema amortizării mijloacelor fixe, ţinând cont de specificul sezonier al activităţii din agricultură;
• problema calităţii materialului de planat la cartof, factorul cu cea mai mare influenţă asupra producţiei.
Cultivatorii de cartof au cerut includerea culturii printre soiurile protejate şi au arătat că este necesară obţinerea regimului de subvenţie similar altor culturi, care să fie stabilit proporţional cu costurile de producţie;
• reînfiinţarea grupului de lucru numit “Consiliu pe produsul cartof şi derivate”;
• combaterea evaziunii fiscale în domeniu, prin modificarea legislaţiei în domeniul eliberării certificatelor de producători agricoli şi introducerea borderoului fiscal cu regim special şi a CMR (contracte de transport rutier) cu regim special, obligatoriu însoţite de factură fiscală.
• majorarea subvenţiei pe acciza la motorină în cazul culturii de cartof;
• includerea unei Plăţi Naţionale Complementare Directe (PNCD - 7) pentru cartofii de sămânţă şi industrie, ţinând cont de importanţa acestei culturi.
A doua şedinţă a grupului s-a desfăşurat pe 25 iulie a.c. la sediul MADR. Secretarul de stat Daniel Botănoiu a promis că proiectele de acte normative iniţiate şi aprobate în prima şedinţă a Grupului vor constitui, foarte curând, documente oficiale aprobate de Guvern!
