Gospodari din Rișca

duminică, 1 decembrie 2013

Adevăruri dureroase despre criza cartofului

http://www.revista-ferma.ro/autori-vasile-pop-silaghi/adevaruri-dureroase-despre-criza-cartofului.html

Vasile Pop-Silaghi 05 Mar 2013

Romulus Oprea este președintele Asociației Cultivatorilor Privați de Cartof

Pentru a înțelege mai bine instabilitatea pieței cartofului din țara noastră în ultimii ani, am stat de vorbă cu o voce foarte avizată în producția și marketingul acestui produs, în persoana vicepreședintelui Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), inginerul Romulus Oprea (foto), care este și președintele Asociației Cultivatorilor Privați de Cartof din județul Covasna, și managerul (fermierul, dacă vreți) unei importante firme de producere a cartofului de consum și de sămânță din județul Covasna

În ultimele săptămâni s-a discutat tot mai mult în mass-media că scumpirea cea mai mare la produsele din coșul consumatorului se înregistrează la cartof. La început de ianuarie, în Bihor, cartoful s-ar fi vândut cu 3,5 lei/kg, față de Brașov, unde prețul nu depășea 1 leu/kg.

Cum se poate ca într-o țară cu o suprafață relativ mică și unde comerțul este destul de activ să existe o diferență atât de mare între două județe situate la nici 400 km distanță?

N-am crezut în această știre, pentru că nu cred în metoda de analiză a pieței în care Ministerele implicate (Agricultură, Finanțe, Economie) nu vor să elaboreze o metodologie cât mai exactă asupra acestui aspect atât de important într-o economie serioasă. Că există prețuri de asemenea anvergură e adevărat, dar acestea sunt temporare, conjuncturale, excepționale și ele nu pot face parte dintr-o evaluare fidelă a pieței. FNCR, prin membrii săi, cunoaște cel mai bine de ce se întâmplă acest fenomen, în condițiile în care anul trecut s-a înregistrat cea mai mică producție de cartof din ultimii 50 de ani și, cu toate acestea, cartoful la poarta fermei este foarte ieftin.

Ferma: De ce, în plină criză internă a cartofului, prețurile în piață sunt mici, chiar foarte mici, față de piața de consum a țărilor occidentale?

Romulus Oprea: Prețurile sunt mici din cauza importurilor masive făcute din Polonia în decembrie. La ora asta sunt comercianți/speculanți cu depozite închiriate, chiar de la producătorii de cartofi care n-au ce depozita, sau în diverse spații improvizate, pline cu marfă adusă din Polonia la prețul de sub 0,80 lei/kg. Marfa asta, bineînțeles, este peste 70% fără acte de proveniență sau cu facturi subevaluate (0,15-0,20 lei/kg), ca atare statul nu încasează nimic la buget.

Prețul mic din Polonia se datorează, pe de o parte producției mari avute anul trecut, cca 9,5 mil. tone, pe de altă parte, ceea ce vine la noi nu se vinde nicăieri în altă parte. Să adăugăm și faptul că acest cartof polonez adus în România este fără documente fitosanitare, cerute în toate țările din UE, inclusiv în Bulgaria, ca urmare a suspiciunilor de infecție cu boli de carantină, în special Clavibacter.

Noi suntem lada de gunoi a Europei, așa că poate să vândă oricine orice. Marfa de bună calitate și cu documente fitosanitare adecvate (din Polonia) s-a exportat în Marea Britanie și în Irlanda la cca 200 euro/tonă, țări cu producții foarte mici anul trecut, din cauza ploilor masive.

Marea Britanie are și la ora actuală câteva mii de hectare nerecoltate din cauza umidității excesive; citeam deunăzi că încă încearcă să mai recolteze! Pe de altă parte, din cauza condițiilor nefavorabile din România, în 2012 producătorii români au producții foarte mici dar și slabe calitativ, cartofii au aspect comercial departe de cel polonez (făcut în condiții optime), respectiv afectat de râie, cu deformări, creșteri secundare, crăpături, deshidratări etc. și cu tuberculi de mărime medie către mică, în condițiile în care piața românească încă cere cartof mare și foarte mare.

Acesta ar fi al doilea factor care ține prețul la un nivel scăzut. Cartoful mare și foarte mare din UE (în special Germania) nu se poate vinde pentru consum în stare proaspătă pe piața locală, decât pentru industrializare și la prețuri mult mai mici. Ca urmare, ei preferă să exporte acest produs la noi, unde cartoful mare este apreciat și mai bine plătit.

Ferma: Mai există șanse de redresare a producției naționale de cartof, în general, și a celei de sămânță, în special? De ce s-a ajuns aici?

Romulus Oprea: Sincer, dacă trendul actual, început din 2007, care ne pune pe noi, producătorii români, în competiție neloială cu producătorii consacrați din Franța, Olanda, Belgia, Germania, Marea Britanie și chiar Polonia - mă refer la condițiile optime pe care le au și la netul avans tehnologic și de organizare, nu mai vorbesc de nivelul de capitalizare, accesul la resurse, credite, subvenții etc. - va continua, noi vom avea parte de o piață strict conjuncturală și, drept urmare, suprafața cu cartof din România se va reduce drastic. Cartoful nu mai este o cultură rentabilă în România și comportă riscuri deosebite, neluate în considerare deloc de factorii responsabili cu politicile agricole de la noi.

Cultura cartofului pentru sămânță... a dispărut deja! Suprafața loturilor semincere la cartof declarată în primăvara lui 2012 în programul de multiplicare era de numai 461 ha la nivel național. Din cauza problemelor sezonului trecut, a declasării dar, în primul rând, a nerentabilității clare, fermierii renunță, pur și simplu, să mai ceară certificarea finală.

De fapt, de ce ar face-o? Sunt convins că nu se va certifica până la capăt producția de pe mai mult de 100 ha (deci din producția lui 2012 pentru 2013), incluzând Institutul Cartofului și Stațiunile de Cercetare de profil din țară. Ridicol pentru o țară ca România, nu?

Dacă vorbim de o suprafață totală de cca 275 mii ha cu cartof (cifră oricum discutabilă), "performanța" de a certifica 100 ha pentru sămânță este o realizare notabilă și grăitoare, nu? Producătorii români vor trece la o "strategie" de supraviețuire în care își vor achiziționa sămânța din categorii biologice superioare, de obicei Elită, din import, la prețuri în jur de 4-4,5 lei/kg și își vor multiplica această sămânță pentru necesarul propriu 2-3 ani în scopul producerii cartofului pentru consum.

Ferma: Cum ți se par prețurile actuale la cartoful de consum și de sămânță din Occident (Olanda, de exemplu)? Ca fermier român, ce pierderi preconizezi că vei înregistra la cartoful cultivat în 2012, dacă nu vei reuși să vinzi sămânța din stoc cu un minim de, să zicem, 1,7 lei/kg?

Romulus Oprea: Prețurile la fermier în țările occidentale sunt în jurul cifrei de 250 euro/tonă la calibrul de peste 45 mm, preț foarte bun pentru fermierii din Vest cu producții medii de cca 40 t/ha. Spre comparație, un fermier român considerat "bun" primește acum cam 200 euro/tonă, dar nu poate vinde mai mult de 15 tone de pe un hectar din cauza secetei și a proporției mari de tuberculi nevandabili (mici sau cu defecte). Cu alte cuvinte, are un venit de 3000 euro/ha după ce a cheltuit minimum 3500...

Repet, un fermier bun, care a putut să și irige! Majoritatea celorlalți au închis sezonul cu pierderi între 1500 și 2000 euro/ha la consum iar la sămânță, chiar de peste 3500 euro!! Cine mai e nebun să cultive cartof în România în aceste condiții??

Personal, am avut o producție medie de 19 t/ha pe 183 ha din care am irigat cam 50 ha. Am avut parcele cu 7 t/ha (!!!) iar din cele 7 tone nu se pot vinde mai mult de 1,5-2 tone, restul e "cattle or pig food" (cartof furajer). Pierderea estimată (încă n-am încheiat toate socotelile) este în medie de 7500 lei/ha.

Fermierii mici, în schimb, cred că vor continua să producă la nivel de subzistență. Nu investesc nimic, dar nici nu prea fac nimic...

Ferma: Ce răspunsuri (măsuri) concrete ați primit de la Guvern, alți factori politici, în urma demersurilor susținute anul trecut în numele Asociației Cultivatorilor Privați de Cartof din Covasna și pe care, ulterior, le-a îmbrățișat și FNCR?

Romulus Oprea: Nici un răspuns concret, aproape, deși am făcut nenumărate apeluri și tot tragem "semnale de alarmă". Și asta încă de pe timpul regretatului prof. Berindei! Ni se tot aruncă în ochi lipsa de organizare, faptul că nu avem piață sau că dacă avem nu o putem susține, lucruri complet false din moment ce în ultimii ani fermierii mari și-au făcut depozite cu climat controlat, stații de ambalare și sunt capabili să livreze la supermarketuri loturi omogene și de calitate 365 zile/an! Să nu mai pomenim de faptul că niciodată la calitate identică nu ni se dă prețul plătit pentru aceeași marfă, dar importată! Deh, concern-urile astea mari nu prea sunt românești...

Dacă noi, ăștia mai mari, nu reușim, cum ar putea cei mici și dezorganizați? Se vrea gruparea acestora în asociații, grupuri de producători etc., dar iarăși de sus în jos!! Guvernul trebuie să vină cu politici, să creeze cadrul legislativ și să gândească măsuri clare de stimulare și se va vedea că producătorii se vor grupa singuri. Pârghiile sunt în mâna lor, dar cred că nu se vrea...

Totuși, în urma demersurilor de anul trecut, s-au întâmplat câteva lucruri pozitive:

- Fermele la care cartoful deține ponderea veniturilor vor fi impozitate de acum înainte anual, ca și fermele producătoare de cereale sau plante tehnice, și nu trimestrial. Logic, de parcă până acum am fi avut 4 recolte pe an la cartof!

- La acordarea "celebrelor" punctaje ale proiectelor europene, cartoful a fost întotdeauna "uitat"; la ultima sesiune de depunere, cartoful a fost, în sfârșit, punctat suplimentar, ca o cultură de interes. Ce păcat că asta vine după doi ani dezastruoși în cartof, iar apetitul fermierilor de a face proiecte cu această cultură a dispărut între timp. Cred că nu este nici un proiect depus pe cartof (!!!)

În schimb, în continuare se perpetuează aberațiile de genul:

- Impozitarea veniturilor din subvenții înaintea primirii efective a acestora, pe baza unei logici întortocheate, cum că subvențiile sunt venituri care se impozitează proporțional din momentul efectuării cheltuielilor pe care urmează să le compenseze!!! Păi eu fac cheltuielile din banii mei, nu? După care primesc subvențiile, cam un an mai târziu, nu? S-au primit amenzi și penalizări usturătoare la noi în județ pe această temă.

- Neconcordanța între amortizarea fiscală și cea contabilă aplicată utilajelor agricole. Cu alte cuvinte, se insistă asupra faptului că o combină de cereale/cartofi pe care o utilizezi doar două luni pe an se va amortiza numai în acele două luni, și nu anual și liniar. Deci vom amortiza utilajul în 30 de ani!! Bineînțeles, impozitul îl plătești pe tot anul...

Oricum, lupta noastră surdă dusă de atâția ani a avut ca principal țel să le dovedim o dată pentru totdeauna "factorilor (i)responsabili" că această cultură este una deosebită și trebuie tratată ca atare. Nu se poate ca cineva să investească între 15 și 30 mii lei/ha, să primească aceeași subvenție pe suprafață ca la grâu/porumb/floarea soarelui/rapiță, unde se cheltuiesc 1500-2000 lei/ha. Să nu mai vorbim de depozitare.

Să amintim și faptul că la cartof e ca la oțelărie, foc continuu; practic îl "freci" tot anul (sortare, ambalare etc.) și tot timpul pierzi din calitate și cantitate. Fermierul de cereale recoltează, vinde sau, eventual, depozitează (mult mai simplu) și pune lacăt pe fermă până în primăvară. Văd că la impozitare s-ar lua în calcul această diferență de costuri. Corect! Dar de ce nu și la subvenție?

Rezultatul va fi clar: reducerea drastică a suprafețelor cultivate cu cartof.

Polonia avea 3,5 mil. ha cultivate cu cartof înainte de 1989, acum are 400 mii ha. Noi vom ajunge probabil la 50 mii în trei ani, fac pariu!

Cu o asemenea tristă concluzie, orice comentariu ar fi de prisos. Am vrea, în schimb, să avem comentarii și, dacă încă nu e prea târziu (mă îndoiesc că nu e prea târziu), și măsuri de la guvernarea care se vrea și o vrem social-liberală.

Cartoful, de la vedetă la marionetă!

http://www.revista-ferma.ro/autori-vasile-pop-silaghi/cartoful-de-la-vedeta-la-marioneta.html

Vasile Pop-Silaghi 28 Oct 2011

Ziua Cartofului din zona Moldovei (30 august a.c.) a adunat fermieri din judeţele ...

În România, vedeta numărul 1 din prima parte a anului 2011 a devenit acelaşi banal personaj despre care nimeni nu mai vorbeşte serios, doar îl ia în derâdere...

Crezuseră mulţi fermieri că anul acesta vor da lovitura. Deşi nu s-a plantat mai mult ca anul trecut, producţia a fost cu aproximativ 30 la sută mai mare, aşa cum ne relatează preşedintele Federaţiei, Ioan Benea, el însuşi vedetă incontestabilă la televiziunile din România în primăvara anului curent.

După informaţiile furnizate de acesta, datorită condiţiilor climatice favorabile, până şi fermierii mici au făcut producţii bune, însă acum aceştia vând ieftin ca să scape de marfa perisabilă.

Producţia Europeană, aşa cum se va vedea în cele ce urmează, e foarte bună, cartoful foarte mare, peste calibru, care în ţările vest europene nu se comercializează pentru consumul uman, intră în România sub diverse forme (chiar fără documente!), invadează pieţele şi obstrucţionează un preţ al cartofului cât de cât rezonabil aşteptat de fermierii români.

Dacă în martie a.c. preţul ajunsese şi la 3-4 lei/kg, acum cartoful se vinde cu până la zece ori mai ieftin! Normal că nici în primăvară preţul n-a fost corect, dar acum e bătaie de joc! Federaţia nu are prerogative legale de intervenţie iar Guvernul, prin MADR, nu întreprinde nici o măsură pentru protecţia fermierului român.

Dar ce se întâmplă în Europa şi în lume?

Asociaţia Cultivatorilor de cartofi din Nord-Vestul Europei (NEPG), care reprezintă cinci lideri importanţi de cartofi (Belgia, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Olanda), a estimat că recolta de cartofi în acest an va fi cu 1,6 milioane de tone mai mare decât anul trecut. Estimarea s-a făcut la ultima şedinţă NEPG din 6 septembrie a.c., la Tournai, Belgia. Potrivit NEPG, randamentul preconizat, de 47,3 tone/ha, este cea mai mare producţie din ultimii şase ani.

În Franţa, recolta progresează bine. Cererea de prelucrare a crescut puţin, deşi preţurile sunt scăzute. Cererea la export este sub aşteptări. Studii efectuate de UNPT (o asociaţie a producătorilor de cartofi din Franţa) raportează producţii de 53 tone/ha cu 10,3 la sută mai mari decât media ultimilor zece ani.

Marea Britanie raportează o producţie superioară anilor trecuţi iar preţul a scăzut de la 130 euro/tonă anul trecut în septembrie la 69 euro/tonă în acest sezon.

În Spania, sute de cultivatori de cartofi au protestat în faţa unui supermarket din Valladolid şi în faţa Guvernului pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de preţurile mici oferite fermierilor în această toamnă. Manifestanţii sunt reprezentanţii a 3200 de fermieri care cultivă 23.000 hectare de cartofi. Producătorii spanioli protestează şi împotriva importurilor masive din Franţa şi Belgia, care au inundat piaţa autohtonă cu preţuri ridicol de mici.

Măsurile antidumping luate de China pentru protecţia fermierilor chinezi împotriva importurilor de cartof industrial din Europa Occidentală îngrijorează marile companii europene. Ministerul Comerţului din China a declarat că subvenţiile europene acordate producătorilor de cartof industrial prejudiciază grav producţia fermierilor chinezi.

La noi nimeni nu mai vorbeşte de cartof când e ieftin, deşi săracu\' va contribui substanţial la rapoartele inflaţioniste pozitive ale clasei politice.

ZIUA CARTOFULUI, ÎN MOLDOVA

Ziua Cartofului din zona Moldovei (30 august a.c.) a adunat fermieri din judeţele din nord-estul ţării. Însuşi Preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Cartof din România, Ioan Benea, a onorat cu prezenţa această sărbătoare zonală aflată la a 6-a ediţie.

Organizatorul principal, Societatea Astra Trifeşti, care cultivă peste 3000 hectare teren agricol, a prezentat tehnologii moderne de producere a cartofului pe cele 100 hectare cultivate cu această specie. Producţia estimată de directorul general al firmei organizatoare, Lungu Vasile, este de peste 40 tone la hectar.

Participanţii, reprezentanţi ai administraţiei locale, ai firmelor producătoare de imputuri şi ai instituţiilor bancare au expus oferte şi soluţii interesante. Colecţia de soiuri şi aprecierea directă a acestora a fost atracţia zilei. În afară de cartof, la Astra Trifeşti s-a putut observa şi deosebita preocupare pentru implementarea unor tehnologii moderne la toate culturile agricole ale firmei. Nu întâmplător, Constantin Vasilica, fost decan al Facultăţii de Agronomie din Iaşi, şi-a apreciat fostul student, actual director Vasile Lungu, pentru frumoasele realizări în producţie din ultimii ani.

Dăunători de carantină ai cartofului

http://www.revista-ferma.ro/articole-horticultura/daunatori-de-carantina-ai-cartofului.html

14 Jun 2010Vasile Pop-Silaghi

Cartofi noi

Faţă de alte plante de cultură, la care manifestarea dăunătorilor este evidentă, la cartof simptomatologia este destul de greoaie, cu exepţia gândacului de Colorado. Tocmai de aceea, dăunătorii cei mai periculoşi, declaraţi "de carantină", sunt mai puţin evidenţi, dar produc cele mai mari pagube. Combaterea lor este extrem de costisitoare şi nu poate să fie totală.

De aceea, măsurile de carantină care trebuie aplicate pe o perioada lungă de timp (5-10 ani), produc şi pagube indirecte fermierilor, prin reducerea suprafeţelor cultivabile, din cauza interdicţiei de a cultiva cartof în perioada de monitorizare specificată mai sus.

Nu întâmplător, producţia medie de cartof în România este foarte scăzută în gospodăriile populaţiei, faţă de exploataţiile moderne, acolo unde dăunătorii şi bolile sunt atent monitorizate de specialişti.

Vă prezint în continuare doi din cei mai periculoşi dăunători ai cartofului.

Nematozii cu chişti

Nematozii cu chişti din genul Globodera sunt foarte periculoşi, atât pentru cartof cât şi pentru celelalte specii din familia Solanaceae. Globodera rostochiensis este cea mai răspândită formă, dar şi Globodera pallida este atent monitorizată.

Globodera rostochiensis este răspândit pe toate continentele, iar în România a fost depistat în anul 1984. Pericolul reprezentat de aceşti nematozi constă în pierderile mari de producţie şi rezistenţa chiştilor în sol timp îndelungat, uneori până la 15-20 de ani.

Pe terenurile infestate, plantele sub slab dezvoltate, decolorate, tufa puternic ramificată şi de înălţime mică. Atacul se manifestă în vetre, iar chiştii se pot observa pe rădăcinile atacate începând de la sfârşitul lunii iunie (vezi foto). Marimea acestora este de cca 0,1 mm şi numai atunci când aglomeraţia pe rădăcini şi pe stoloni este foarte mare, se pot observa cu ochiul liber. La asemenea atac, plantele se ofilesc şi mor.

Răspândirea acestora este deosebit de facilă, atât prin sol, apă, mijloace de transport, utilaje, animale, dar mai ales prin sămânţă. Există substanţe nematocide, care se folosesc preventiv în loturile semincere, dar efectul nu este total. De aceea, măsurile culturale sunt cele mai eficiente, şi cea mai importantă dintre aceste măsuri este folosirea la plantare a tuberculilor de sămânţă proveniţi din ferme specializate, autentificaţi prin certificate de calitate şi paşaport fitosanitar.

Nematodul tulpinilor şi tuberculilor de cartof

Ditylenchus destructor este prezent în majoritatea ţărilor europene, în America de Nord şi în nordul Africii. Pierderile în câmp pot ajunge până la 40%, însă pe termen lung pagubele sunt mult mai grave. Adulţii au corpul viermiform, alb-transparent, de 0,8-1,4 mm lungime.

Dezvoltarea şi reproducerea nematozilor au loc la temperaturi cuprinse între 5 şi 34 grade C. Durata dezvoltării unei generaţii este de 20-68 de zile, în funcţie de temperatură. Rezistă la temperaturi extreme, datorită capacităţii lor de a trece în stare de anabioză, până când condiţiile climaterice devin favorabile dezvoltării.

Tuberculii atacaţi prezintă zone uşor scufundate, cu crăpături şi zbârcituri tipice ale cojii, care se desprind din ţesuturi. Primele semne ale atacului se observă prin îndepărtarea epidermei, în pulpa cartofului găsindu-se pete mici, de culoare alburie. Daunele produse constă într-o reducere apreciabilă a calităţii tuberculilor şi mari pierderi din producţia recoltată în perioada depozitării. Pe o scară de la 1 la 5, potenţialul de dăunare a nematodului D. destructor se situează la valoarea maximă.

Combaterea chimică este foarte costisitoare şi implică o serie de riscuri. În primul rând, nematocidele sunt foarte toxice şi pot afecta calitatea mediului înconjurător şi sănătatea omului. Combaterea eficientă este o acţiune foarte dificilă, a cărei reuşită depinde de adoptarea unui management integrat. În primul rând, trebuie luate măsuri agrofitotehnice: rotaţie, interzicerea culturii cartofului timp de minim cinci ani şi monitorizarea evoluţiei dăunătorului până la dispariţie.

În România, nematozii descrişi anterior produc an de an daune, pe suprafeţe apreciabile. Problema gravă este că încă nu s-au luat măsuri restrictive la toţi cultivatorii de cartofi, privind tehnologia de cultivare şi, în primul rând, folosirea exclusivă a seminţei certificate de cartof. Astfel, răspândirea şi dezvoltarea acestor dăunători este foarte uşoară şi rapidă. Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008

Tratamente, informatii, legume, cartof

http://www.botanistii.ro/tratamente-informatii-legume-cartof.html

Cartoful (Solanum tuberosum)) este o planta erbacee din familia Solanaceelor cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj.Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. În perioada precolumbiana, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grau și prumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni.În 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.

Principalele boli sunt:

1.Mozaicul X al cartofului produs de virusul Potato virus X. Atacul apare pr frunze sub forma unor pete de culoare verde-galbui, alternand cu verdele normal al frunzei. La un atac mai puternic frunzele se deformeaza si se incretesc, apar pete si dungi necrotice de culoare bruna negricioasa. Aceleasi pete si dungi necrotice pot aparea si pe petioluri si pe tulpini.

Masuri de prevenire si combatere:

-cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti

-eliminarea din culturi a plantelor atacate

-evitarea ranirii plantelor

2.Mozaicul Y al cartofului produs de virusul Potato virus Y. Boala se manifesta pe frunzele si tulpinile aeriene. Pe organele atacate apar striuri, dungi si pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usuca, incepand cu cele de la baza si cad de pe lujeri, astfel incat plantele raman cu un smoc de frunze verzi la varf.

Masuri de prevenire si combatere:

-cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti

-eliminarea din culturi a plantelor atacate

-evitarea ranirii planteloR

3.Putregaiul umed al cartofului produs de bacteria Erwinia carotovora pv. atroseptica. Plantele provenite din tuberculi infectati raman mici, cu tulpini debile, cu ramuri erecte. Plantele bolnave se smulg usor, nu produc tuberculi sau acestia sunt infectati de putregaiul umed. In sectiune prin tubercului afectat se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase. Intr-un stadiu mai avansat in tubercul se formeaza caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emana miros neplacut, iar pulpa tuberculului se descompune in intregime.

Masuri de prevenire si combatere:

-evitarea irigarii prin aspersiune

-tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Zeama bordeleza, Alcupral 50 PU, Aliette 80WG (2 kg/ha), Bravo 500 SC.

Bouille Bordelaise WDG, Zeama Bordeleza

4.Cancerul cartofului produs de ciuperca Synchytrium endobioticum. Boala se manifesta pe organele supraterane ale cartofului (tuberculi, stoloni), cu exceptia radacinilor si mai rar la baza tulpinii si pe frunzele bazale.Pe organele atacate apar tumori mici, albicioase, moi carnoase, care mai tarziu cresc se brunifica si devin buretoase, dezvoltandu-se pe toata suprafata tuberculului determinand putrezirea acestuia.

Masuri de prevenire si combatere:

-cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti

-eliminarea din culturi a plantelor atacate

5.Mana cartofului produsa de ciuperca Phytophthora infestans. Mana se manifesta pe toate organele plantei, pe frunzele atacate apar pete galbui, al inceput mici cu un contur difuz si mai numeroase la marginea foliolelor. Petele se maresc treptat, devin brune, apoi brun-negricioase si sunt inconjurate de o dunga galbena, cu margini neregulate si difuze. Pe fara inferioara, in dreptul petelor se observa un puf fin, albicios. Pe tubeculii afectati mana se manifesta sub forma unor pete brune, brun-cenusii sau albastrui.

Masuri de prevenire si combatere:

-plantarea de tuberculi sanatosi

-evitarea irigarii prin aspersiune

-adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna

-tratamente cu Zeama bordeleza, Previcur, Dithane, Electis 75 WG.

Bouille Bordelaise WDG, Zeama Bordeleza

6.Putregaiul uscat al cartofului produs de ciuperca Fusarium solani. Atacul se manifesta pe tuberculi, unde apar pete brune, in dreptul carora tesutul este moale. Pulpa tuberculilor putrezeste si capata o culoare bruna, apoi se usuca si se intareste. Treptat tubeculul atacat se zbarceste, isi micsoreaza volumul, pulpa transformandu-se intr-o masa tare, sfaramicioasa, de culoare alb-galbuie.

Masuri de prevenire si combatere:

-plantarea de tuberculi sanatosi

-evitarea irigarii prin aspersiune

-adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna

-dezinfectarea depozitelor cu sulfat de cupru 2%.

Principalii daunatori ai cartofului sunt:

1.Nematodul rădăcinilor -tratamente cu Nemathorid 10 G (15 kg/ha)

Nemathorin 10 G
Pret: 22.32 lei

2.Viermii sarma-tratamente cu Nemathorin 10 G (15 kg/ha)

Nemathorin 10 G
Pret: 22.32 lei

3.Gandacul de Colorado-tratamente cu Decis 25 WG, Actara 25 WG, Calypso 480SC.

Merlin 480 SC
Pret: 0 lei

Actara 25 WG
Pret: 4.8 lei

Calypso 480 SC
Pret: 4.8 lei

4.Paduchele negru- tratamente cu Decis 2.5 (0.2 l/ha), Fastac 10 CE (0.10 l/ha).

Merlin 480 SC
Pret: 0 lei

Fastac 10 EC
Pret: 3.1 lei

Paduchele negru

Viermele sarma

Nematodul

Gandacul de colorado

Despre cartofi

http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/despre-cartofi/525/

2010-09-28

Cartofii sunt o componenta obisnuita a mesei de pranz, precum si a micului dejun. Cartofii goi nu sunt prea gustosi, dar numeroasele moduri in care ii gatim si servim precum si o larga varietate de condimente, ierburi si sosuri care se adauga sau se pun peste acestia ii transforma intr-un adevarat deliciu culinar.

In ciuda utilizarii foarte frecvente la masa, este surprinzator faptul ca multi gradinari nu cultiva cartofi in gradina casei. Doua sau trei cuiburi de cartofi nu pot fi considerate o suprafata mare. Si nici nu necesita multa ingrijire.

Cartoful este originar din America de Sud, din regiunea muntilor Anzi, si a fost adus in Europa de catre conchistadorii spanioli la inceputul secolului al XVI-lea. Chipsurile au fost prima data facute la data de 24 august 1853 de bucatarul George Crum in Saratoga Springs, New York.

Cultivarea cartofilor

Cartofii se dezvolta cel mai bine in solurile moi imbunatatite cu gunoi de grajd. Oriunde exista pamanturi cu ingrasamant se vor gasi si culturi de cartofi. La pregatirea solului, adaugati compost la trei-sase centimetri adancime in sol. Cartofii pot fi plantati cu cel putin doua saptamani înainte de ultimul inghet din zona. Ei sunt sensibili la ger, dar le ia cateva saptamani pentru a dezvolta radacina si tulpina aeriana.

Planta de cartof inflorita

Plantarea cartofilor

1. Cea mai comuna forma de plantare este in "dealuri". Pregateste si marunteste solul. Pune doi sau trei cartofi in sol iar apoi acopera cartofii cu pamant sub forma unui "deal" de trei-patru centimetri. Uda foarte bine. Varful dealurilor trebuie sa fie la o departare egala cu lungimea unui picior.

2. O a doua metoda, este de a face brazde. Sapa un sant de sase - opt centimetri adancime. Completeaza jumatate din adancimea de transee cu un amestec de compost, mulci, paie şi sol de gradina. Aseaza cartofii in sant la fiecare patru-sase centimetri. Acopera cu pamant si mulci aproximativ trei-patru centimetri.

Plantarea cartofilor in brazde

Fertilizeaza la fiecare doua pana la patru saptamani. Ingrasamintele bogate in azot vor ajuta la dezvoltarea unei plante cu frunze verzi in detrimentul dezvoltarii radacinilor. Un bun ingrasamant pentru cartofi contine un nivel scazut de azot, precum si un nivel ridicat de fosfor. Pe masura ce plantele cresc adauga pamant in jurul plantelor la fiecare saptamana sau doua. Nu lasa tuberculii sau cartofii expusi la soare. Poti chiar sa acoperi solul din jurul plantelor cu compost, mulci sau plastic negru.

Cartofii expusi la soare vor avea culoarea verde. Ei produc, de asemenea, o toxina care este otravitoare pentru om. Arunca orice cartof care este verde.

Recoltarea cartofilor

Cateva saptamani mai tarziu, dupa ce planta s-a dezvoltat suficient, sapa printre radacini, foarte atent, pentru a vedea daca cartofii au dezvoltat tuberculi suficient de mari pentru recoltare. Ai grija sa nu rupi radacina principala a plantei la cartofii noi. Inlocuieste totodata mulciul sau solul din jurul plantelor. Odata ce acestia au devenit suficient de mari pentru consum, poti recolta cantitatea de care ai nevoie pentru mesele tale individuale. Dupa ce plantele au murit scoate totul afara din pamant. Fii atent sa sapi suficient de adanc ca sa nu tai cartofii in timpul recoltarii.

Recoltarea cartofilor se poate face si dupa ce planta s-a ofilit. . Ei vor ramane perfect sanatosi si in siguranta in solul din gradina ta chiar saptamani intregi dupa ce planta a murit. Insectele si daunatoriii cu toate acestea vor fi o problema. Vei fi invadat de insecte sau soareci care ataca recolta.

Soiurile de cartofi timpurii au nevoie de 70 pana la 90 de zile pana ajung la maturita, soiurile de mijloc de sezon 90 - 120 de zile, soiurile tarzii de 120 pana la 140 de zile.

Cartofii sunt destul de sensibili la inghet. Poti sa-i pui in pamant inainte de ultimul inghet, dar calculeaza timpul in asa fel incat sa nu incolteasca inaintea ultimului inghet. Soiurile tarzii sunt, de asemenea, sensibile la inghet toamna, chiar si la inghetul usor.

Bolile si daunatorii cartofilor

Cartofii sunt atacati de aceleasi boli ca si rosiile. Fungicidele vor ajuta impotriva ciupercilor. Daca planta devine prea stufoasa, circulatia aerului va fi afectata si astfel cresc sansele de imbolnavire. Nu ezita sa raresti frunzele unei plante stufoase pentru a intensifica circulatia aerului.

Cartofii sunt predispusi la o serie de daunatori. Cel mai frecvent si distrugator daunator este gandacul de colorado.

O reteta de casa impotriva gandacului de colorado: fierbe rubarba, las-o sa se raceasca, apoi toarn-o in jurul plantelor.

Redactia Decostyle.mayra.ro

Combaterea insectelor in culturile de cartofi

http://www.referat.ro/referate/Combaterea_insectelor_in_culturile_de_cartofi_a48bb.html

Daunatorii cartofului mai importanti sunt: viermii sarma (Agriotes lineatus), viermii albi (carabusul de mai -Melolontha melolontha), gandacul din colorado (Septinotarsa decemlineata), afidele ( Myzus persicae si Macrosiphon solani), nematodul cartofului (Ditylenchus dipsaci, D. destructor), nematodul auriu al cartofului (Heterodera rostochiensis) care este un daunator de carantina.

Combaterea insectelor in culturile de cartofi - Setinotarsa decemlineata este cel mai periculor daunator al culturilor de cartof, fapt ce face ca in complexul masurilor pentru sporirea productiei, tratamentele impotriva daunatorului sa aiba o pondere importanta.

Ca produse bilogice se pot intercala intre tratamentele chimice unul din produsele Thurintox in concentratie de 0,3 % sau Boverin in concentratie de 0,2 % care se aplica in cantitate de 2 kg / ha. Tratamentele se fac atat asupra culturilor atacate cat si asupra celorlalte solanacee din jurul focarelor, pe o latime de 100 m. Ele se efectueaza cu masini MSPP dar aviotratamentele sunt mai eficiente.

Se recomanda, in vederea prevenirii aparitiei populatiilor rezistente, sa se alterneze folosirea insecticidelor astfel incat sa nu se repete acelasi produs la generatii succesive.

Tratamentele impotriva adultilor hibernanti se efectueaza numai daca densitatea numerica depaseste 0,5 insecte la m2, ceea ce revine un adult la 8 – 10 tufe de cartof. Prin acest tratament se urmareste sa se mentina cultura libera de atac cel putin pana la inflorire. Daca densitatea numerica este inferioara celei mentionate, tratamentele se fac la aparitia larvelor de varsta I si a – II – a, stiindu- se ca larvele mai mari de varsta a – III – a si a – IV – a devin mai rezistente la tratament si in acelasi timp capacitatea lor de daunare creste. Tratamentul se recomanda sa se inceapa cand au trecut 5 – 6 zile de la eclozionarea primelor oua sau atunci cand larvele au cel mult 0,5 cm lungime. Ar fi de dorit ca la fiecare generatie sa se efectueze cate un singur tratament, dar in caz de aparitie esalonata la fiecare generatie se mai aplica al – II – lea tratament la 10 -15 zile interval fata de primul.

In natura exista numerosi dusmani naturali ai acestei insecte care pot contribuii la diminuarea populatiei daunatorului. Dintre acestia sunt mai raspanditi sunt : ciuperci (Beauveria bassiana, B. effusa, b.doryphona), bacterii (Bacillus leptinotarsae), insecte (Coccinella 7 punctata, Lebia grandis, Zicrona coerulea, Arma custos, Nabia rugosus, Calosoma sp, Chrysopa vulgaris), dintre paraziti ( Meigenia mutabilis, Dryphorophaga australis) precum si vertebrate : soparle(Lacerta sp), pasari (Strurnus vulgaris, Coturnix coturnix, Hirundo rustica - randunica, Galus domestica), mamifere (talpa europeae – cartita ; Crinaceus europaeus – ariciul).

In corpul gandacului de Colorado traieste nemaqtodul Mermis albicans, iar carabusul de mai este parazitat de Megalomermis melolonthae. Acesti nematozi se inmultesc provocand moartea in momentul iesirii din corpul insectelor parazitate. Prin specificul vietii nematozilor paraziti in mediul umed, rezultatele cele mai bune in combatere s-au obtinut cu DD-136 in suspensie de 1,5 -10 5 larve de invazie la o planta.

In prezent se cunosc peste 530 de sp. De ciuperci entomo-patogene care produc epizootii si care se raspandesc cu usurinta prin spori si rezista la conditiile nefavorabile vreme indelungata. O importanta deosebita o prezinta ciupercile din genul Beauveria (B. bassiana, B. tenella si B.spores) care paraziteaza peste 170 de specii de insecte printre care si gandacul de Colorado, carabusul de mai.

Mana cartofului (Phytophtora infestans) și gândacul de Colorado

http://www.gazetadeagricultura.info/plante/protectia-plantelor/601-tratamente-fitosanitare/boli-si-daunatori/12766-tratamente-la-cartof-contra-bolilor-si-daunatorilor-in-iunie-2012.html

AGENTUL DE DĂUNARE: Gândacul din Clorado (Leptinotarsa decemlineata) – larve şi adulţi

MOMENTUL EFECTUĂRII TRATAMENTULUI:

Tratamentele pentru mană se efectuează la apariţia primelor simptome. Pentru Gândacul din Colorado, tratamentul se efectuează la apariţia larvelor ( 3 – 4 larve/mp) şi adulţilor (1 exemplar la 4 – 5 tufe de cartof).

PRODUSE RECOMANDATE/DOZA (pentru dăunător):

CALYPSO 480 SC (tiacloprid 480 g/l): - 0,08 l/ha sau

DECIS 2,5 EC (deltametrin 25 g/l): - 0,1 % sau

FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100 g/l): - 0,10 l/ha sau

CORAGEN (clorantraniliprol 200 g/l): - 0,062 l/ha sau

FURY 10 EC (zeta-cipermetrin 100 g/l): - 0,075 l/ha sau

KARATE ZEON (lambda-cihalotrin 50 g/l): - 0,2 l/ha sau

MOSPILAN 20 SP (acetamiprid 20 %):- 0,06 kg/ha sau

NUPRID 200 SC (imidacloprid 200 g/l): - 0,3 – 0,4 l/ha sau

WARRANT 700 WG (imidacloprid 70%): - 0,125 kg/ha sau

LIDER 200 SL (imidacloprid 200 g/l): - 0,3 l/ha sau

PYRINEX QUICK (clorpirifos 250 g/l + deltametrin 6 g/l): - 1,0 l/ha

PRODUSE RECOMANDATE/DOZA (pentru mană):

FUNGURAN OH 50 WP (cupru 50%) : - 3,0 kg/ha (acţiune de contact, preventivă) sau

DITHANE M 45 (mancozeb 80%): - 2,0 - 02,5 kg/ha (acţiune de contact, preventivă) sau

CURZATE MANOX (cimoxanil 5% + mancozeb 18% + cupru 25%): - 2,5 kg/ha (acţiune sistemică locală, preventivă şi curativă) sau

EQUATION PRO (cimoxanil 30 % + famoxadon 22,5 %): - 0,4 kg/ha (acţiune sistemică locală, preventivă şi curativă) sau

FOLIO GOLD 537,5 SC (clorotalonil 500 g/l + metalaxil M – 37,5 g/l): - 2,5 l/ha ( acţiune sistemică preventică şi curativă combinată cu acţiunea de contact, multiplă a clorotalonilului) sau

MELODY DUO 66,8 WP (propineb 61,3 % + iprovalicarb 5,5%): - 3,0 kg/ha (acţiune sistemică locală, preventivă şi curativă)

Se recomandă efectuarea tratamentelor pentru mană şi dăunător la temperaturi mai mici de 25 °C şi în zile fără vânt. Se va repeta tratamentul după 8 - 10 zile.

După ploi, se recomandă repetarea tratamentului pentru mană.

Mana cartofului- simptome pe frunze

Mana cartofului – simptome în tubercul

ATENŢIE !

Recomandările privind produsele şi respectiv, dozele de utilizare, sunt în conformitate cu recomandările Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor (CNOPPP), din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Luaţi măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. Respectaţi cu stricteţe normele de lucru cu produse de protecţie a plantelor, pe cele de securitate a muncii şi de protecţie a albinelor şi a animalelor. Respectaţi N.S.P.M. Vol. 49. cap. 10, Art. 623 – 641.

Andagra SRL prin SCPA - Serviciul de Consultanta, Prognoză şi Avertizare nu îşi asumă nici o răspundere pentru tratamentele efectuate şi pentru efectele acestora ca urmare a recomandărilor oferite prin intermediul buletinelor de avertizare de pe acest portal. În cazul în care se observă simptomele prezentate în aceste buletine de avertizare, se recomandă apelarea la serviciile unui laborator fitosanitar pentru determinarea exactă a dăunătorului sau a bolii.

Dupa Baiculesti si Codlea, argesenii din Merisani vor sa presteze munca in natura contra taxe si impozite

http://www.nasul.tv/2013/11/25/dupa-baiculesti-si-codlea-argesenii-din-merisani-vor-sa-presteze-munca-in-natura-contra-taxe-si-impozite/

Redactia | luni, 25 noiembrie 2013

Initiativa cetatenilor din Codlea si Baiculesti de a presta munca in folosul comunitatii in schimbul taxelor si impozitele este imbratisata si de alte localitati. Ultimii care au aderat la ideea de a plati taxele si impozitele in natura sunt locuitorii din comuna argeseana Merisani.

Chiar daca pana in acest moment a ramas doar la nivel de propunere, initiatorii spera sa fie adoptata si sa devina in curand lege. In cazul in care propunerea va fi respinsa, initiatorii sunt pregatiti sa mearga in instanta si astfel sa capete o hotarare definitiva prin care autoritatile locale sa fie obligate sa o puna in aplicare.

Autoritatile locale nu sunt foarte incantate de idee si sustin ca nu se poate presta munca in folosul comunitatii pentru toate taxele si impozitele mai ales ca unele sunt implementate de Guvern. Mai mult decat atat, alesii locali sunt de parere ca prin punerea in aplicare a unei asemenea decizii ar fi periclitate bugetele locale din care se platesc salariile profesorilor sau ale autoritatilor locale.

Totusi, contribuabilii considera ca daca autoritatile ar fi de acord cu prestarea muncii in folosul comunitatii localitatile ar arata mult mai bine, iar oamenii ar avea un trai decent scapand de taxele si impozitele care sunt din ce in ce mai mari si mai greu de platit

marți, 26 noiembrie 2013

"Corinda ficiorilor" satului Râșca

http://www.youtube.com/watch?v=zaYt-uoxVLU

Feb 11, 2013

În perioada sărbătorilor de iarnă, sătenii localităților Mărcești și Rășca, jud. Cluj se bucură încă de frumusețea tradiției folclorice, a costumelor moștenite și a jocului popular. Film realizat de Dr. Mircea Cimpeanu, cercetător CJCPCT Cluj, în satul Mărcești.

Cartofii de Râșca

http://www.youtube.com/watch?v=Cae1803umPE

RAPORT DE ȚARĂ. Produse de Cluj: cartoful din Râșca

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Raport+de+tara/Cluj/RAPORT+DE+TARA+Produse+de+Cluj+cartoful+din+Rasca+si+ceapa+din+T

Digi24.ro 24.07.2013

Locuitorii din comuna clujeana Râşca sunt cei mai apreciaţi cultivatori de cartofi din Transilvania. Acesta e locul unde cartoful e rege, căci zona e cunoscută ca fiind „ţara cartofului". Aproape toate cele 1.000 de familii din Râşca cultivă cartofi de generaţii întregi, iar gospodinele de aici se laudă cu vreo 100 de reţete culinare, toate pe bază de cartofi. (...)

În cinstea popularului tubercul, la Râşca este organizat an de an un festival care promovează soiurile autohtone de cartof şi tehnologii de cultură a plantei.

Comuna clujeană Râşca este situată la peste 1.000 de metri în Munțîi Gilăului și are o vechime de peste 400 de ani. Potrivit atestărilor istorice, încă de la început, țăranii de aici se îndeletniceau cu cultivarea cartofilor. I-a ajutat solul nisipos, cu foarte mult humus, numai bun pentru cultivarea acestei legume.

Un avantaj al zonei este altitudinea, care ține departe gândacii de Colorado, principalii dăunători ai cartofului.

Anual, în fiecare gospodărie din Râșca se recoltează câte 8-10 tone de cartofi. În ultimii ani însă, agricultorii au rămas cu cartofii ecologici în pivnițe. Ei spun că e greu să facă față importului de legume practicat de supermarketuri și că au ajuns să iși vândă produsele la prețuri de nimic.

Autoritățile locale încearcă de mai bine 12 ani să obțină de la Guvern fonduri pentru crearea unui centru de colectare colectivă, însă fără succes. Între timp, agricultorii au venit cu propriile soluții.