sâmbătă, 15 aprilie 2017


Tuturor cititorilor dorim Sărbători Pascale Fericite!

luni, 23 ianuarie 2017

La Mulţi Ani în 2017!

In acest nou an sosit, tuturor cititorilor dorim multă sănătate, fericire şi multe bucurii !

joi, 24 decembrie 2015

marți, 13 mai 2014

Tratamente de primăvară

07 Mai 2014 11:27

- Dăunătorii de primăvară din culturile de cartofi sunt adulţii hibernanţi ai gândacului din Colorado. Tratamentele la culturile/tufele de cartofi răsărite se fac când se constată prezenţa unui adult la 4 – 5 tufe.
Reţete:
• Fâstâc 10 EC 10 EC – 0.1 l/ha sau
• Karate Zeon – 0.2 l/ha sau
• Cyperguard 25 EC – 0.08 l/ha sau
• Pyrinex Quick – 1.0 l/ha sau alte produse omologate cu acţiune similară, clasificate (Xi – Xn).
Tratamentul poate fi complexat cu primul tratament preventiv pentru mană. Ca reţetă se recomandă folosirea produselor ce conţin s.a. fluazinam. Denumirea lor comercială este Banjo 500 SC (0.3 – 0.4 l/ha); Nando 500 SC 0.3 – 0.4 l/ha); Shirlan 500 SC (0.3 – 0.4 l/ha); Terminus 500 SC (0.3 – 0.4 l/ha). Se pot folosi şi alte produse de contact cu efect preventiv: Bravo 500 SC – 0.2 % sau Antracol 70 WP – 0.2 % sau Alcupral 0.3 % sau Dithane M 45 – 0.2 % etc.
Atenţie!
Tratamentul poate fi efectuat în zilele însorite, fără vânt cu temperatura aerului mai mică de 24ºC. Perioada optimă de aplicare a tratamentului este după răsărirea culturii – până la apariţia larvelor.
- Dăunătorii de primăvară din răsadurile de legume (roşii, vinete, ardei, castraveţi, pepeni) se combat cu tratamente specifice după plantarea la locul definitiv în câmp sau spaţii protejate.
Bolile/dăunătorii sunt de colet și boli ale aparatului foliar. Aplicarea tratamentului se va face la plantare, odată cu prima udare sau la 2-3 zile după. Cantitatea de soluţie este de 0.5 l/planta.
Reţete:
- Previcur Energy – 0.1 % sau
- Topsin 500 SC – 0.14 % + Dithane M 45 – 0.2 % sau Folpan 80 WDG – 0.15 % sau Merpan 80 WDG – 0.15 %.
Pentru dăunători reţeta optimă este Novadim Progres – 0.2 % sau Actara -0.02 %. Acest produs se foloseşte doar la culturile din spaţii închise. Tratamentele vor fi foliare sau la rădăcina fiecărei plante după plantare. Pentru culturile de castraveţi şi pepeni îndeosebi cele din spaţii închise se vor efectua tratamente preventive sau curative împotriva fuzariozei, pătării unghiulare şi manei. Pentru fuzarioză se vor efectua tratamente preventive, prin udarea fiecărei plante cu soluţie în concentraţie de 0.05 % (500 ml soluţie/plantă). La depistarea primelor simptome de boală folosiţi produsul în C % de 0.1 % = TOPSIN AL 70 PU (tiofanat metil 70 %) - 0,05 – 0,1% =
Pentru mană şi pătare unghiulară se aplică reţeta Bravo 500 SC (s.a. clorotalonil 500 g/l) – 0,2 % (acţiune de contact) sau Curzate Super (Cymoxanil 4 % + Mancozeb 40 %) acţiune sistemică sau Manoxin C 50 PU (s.a. 25 % Cupru din oxiclorura + 24 % fosetil de aluminiu + 1 % miclobutanil) - 0,4% (sistemic) sau Melody Compact 49 WG – (s.a. iprovalicarb 8.4 % + cupru 40.6 %) - 0.2 % sistemic.
Alte recomandări:
Pentru fuzarioză se execută tratamente preventive! Pentru mană şi pătare unghiulară tratamentele se execută din 7 în 7 zile dacă se folosesc produse de contact sau după 10-12 zile dacă s-a utilizat un produs cu acţiune sistemică. La tratamentul următor se vor folosi produse cu substanţe active diferite.
Bolile din culturile de ceapă sunt mana și infecţiile primare. Tratamentul trebuie să fie preventiv şi curativ. Se execută tratamentul T2 pentru cultura de ceapă din arpagic şi T1 pentru cele înfiinţate prin semănat direct sau răsad.
Atenţie!
Perioadele ploioase, nopţile reci şi zilele călduroase sunt favorabile atacului de mană. Se va efectua tratament imediat ce condiţiile meteo fac posibil acest lucru.
Reţete:
- Acrobat MZ 90/600 WP – 0.2 % sau
- Aliette 80 WG – 0.3 % sau
- Previcur Energy – 0.1 %. Sau
- Ridomil MZ 68 WG – 0.25 %. Sau
- Folio Gold – 0.075 % sau
- Manoxin C 50 PU – 0.4 % sau alt produs omologat cu efect similar
Se poate executa un tratament complexat cu un insecticid împotriva dăunătorilor musca cepei şi a usturoiului şi tratamentul al II-lea generaţia I, G1 pentru gărgăriţă cepei, tratamentul al II-lea generaţia I G1 şi pentru trips primul tratament..
Insecticidele recomandate sunt Actara, Karate Zeon, Kohinor, Reldan, Mospilan, Novadim Progress sau altele omologate în UE şi România. Dacă a fost efectuat tratamentul1 pentru dăunători se ţine cont de numărul de zile de la tratament şi de timpul de acţiune al produsului folosit.
Atenţie!
- Pentru aderența soluţiei se adaugă obligatoriu Aracet – 0.2 % sau alt produs cu proprietăţi de lipirea soluţiei pe frunze (Şpur, Nu – Film, Silwet Gold etc.);
- Tratamentul se efectuează dus - întors pentru a acoperi întreaga suprafaţă cilindrică a frunzelor;
- Tratamentul următor se va face după 10 - 12 zile în funcţie de produsul folosit;
- Intervalul între tratamente se adaptează în funcţie de presiunea de infecţie, dezvoltatea culturii şi de condiţiile climatice;
- La o eventuală presiune de infecţie ridicată numărul de zile până la următorul tratament se reduce la 7 – 10 zile;
- Se efectuează 2-3 tratamente utilizând produse cu s.a. diferite;
- Dacă se utilizează produse de contact, tratamentul se repetă după 5-7 zile;
- Ceapa verde pentru consum curent nu se tratează.
Boala din culturile de căpşun este putregaiului fructelor. Tratamentul se face prin stropirea culturii în funcţie de precocitatea soiurilor. Pentru soiuri sau hibrizi cu coacere timpurie la scuturarea petalelor - creşterea fructelor este următoarea rețetă:
- Topsin Al 70 PU – 0.1 % sau Switch 62.5 WG -1 kg/ha.
După fiecare recoltare se aplică următoarea rețetă:
- Teldor 500 SC – 0.15 % (Timp de Pauză 1 -3 zile)
- Switch 62.5 WG- 1 kg/ha (Timp de pauză -3 zile).
- Rovral 500 SC – 0.1 % (Timp de pauză 7 zile)
- Topsin Al 70 PU – 0.1 %. (Timp de pauză 14 zile) sau alte produse cu efect similar.
Tratamentele se aplică în funcţie de tipul de cultură (câmp sau spaţii protejate) condiţiile meteo, sistemul de irigare, mulcirea solului, sensibilitatea soiurilor. În anii ploioşi boala poate cauza pierderi însemnate de recoltă (până la 50 – 80 %). La soiurile de căpşun târzii şi semitârzii se efectuează cel de al II-lea tratament cu Topsin 0.1 % la interval de 10-14 zile când plantele sunt în plină floare.
- La sfârşitul înfloritului (s.a. tiofanat metil nu afectează grăunciorul de polen);
- Botricide specifice după fiecare recoltare;
Dacă se constată prezenţa acarienilor folosiţi acaricide specifice: Ortus 0.05 % sau alt produs avizat. Alte măsuri de limitare a atacului sunt reducerea foliajului, eliminarea excesului de umiditate și aerisirea culturii. Prin păstrarea unei densităţi optime, folosirea foliilor de plastic, mulcirea solului cu paie sau alte materiale pentru evitarea contactului fructelor cu solul se face tratament chimic preventiv.
Bolile/dăunătorii din culturile de fasole (grădină şi câmp) sunt antracnoza, bacterioza și afidele.
Reţete:
Pentru antracnoza: Merpan 80 WDG -0.15 % sau Captan 50 WP -0.2 %.
Pentru bacterioza: Alcupral 50 PU – 0.25 % sau Champion 50 WP – 0.25 % sau Funguran OH
50 WP – 0.25 %
Pentru dăunători: Calypso 480 SC – 0.02 %, Mavrik 2 F - 0.02 %, Mospilan 20 SG -0.02 % sau
Karate Zeon 0.015 % sau Kohinor 200 ŞL – 0.04 % sau alte aficide specifice
Perioada optimă de tratament este în faza de cotiledoane – apariţia primelor două – trei frunzuliţe adevărate. Tratamentul se poate aplica şi la culturile de castraveţi şi pepeni din câmp.
Atenţie!
- Se foloseşte insecticidul doar atunci când dăunătorul este prezent.
Dăunătorii/bolile din arborii din parcuri, scuaruri și aliniamente stradale, curți, grădini particulare, plantații pomicole sunt tigrul platanului, fluturele cu abdomenul auriu, omida păroasă a stejarului, inelarul, purecii meliferi, păduchii de frunză, păduchele lânos, țânțărașul frunzelor de buxus, viespea lăstarilor de măr și păr etc., precum și ciupercile de tip făinare şi alte boli foliare, de scoarță și lemn. Pentru prevenire și combatere se vor efectua două tratamente fitosanitare.
Reţete:
MOSPILAN 20 SP 0,025% sau RELDAN 22 EC 2,0 – 2,2 l/ha + SCORE 250 EC 0,015% + FOLPAN 80 WDG 0,1% + ARACET 0,2%;MOVENTO 100 SC 1,875 l/ha sau PYRINEX QUICK 0,1% + DITHAN M 45 0,2% + ARACET 0,2%
Perioada optimă pentru tratament:
Tratamentul I: 7 - 12 mai 2014
Tratamentul al II-lea se va repeta la 7 - 10 zile de la tratamentul anterior.

Știri fitosanitare - legumicultura
Dăunătorii de sol din culturile de porumb şi floarea soarelui sunt gândacul pământiu și răţişoara porumbului.
Atenţie! Adulţii de răţişoara porumbului migrează de la cultura de porumb la cea de floarea soarelui. Perioada optimă de tratament este în timpul şi după răsărirea culturii şi este condiţionat de prezenţa dăunătorilor (peste 3 % plante atacate). Tratamentul este obligatoriu acolo unde la semănat s-a folosit sămânţa tratată doar cu fungicid.
Reţete:
Calypso 480 SC – 0.090 l/ha sau
Imidan 50 WP – 1.5 kg/ha sau
Mospilan 20 SP – 0.100 kg/ha sau alte produse omologate în UE şi România şi cu acţiune similară.
Dăunătorii din culturile de legume din camp sunt melcii fără cochilie, viermii sârmă și coropişniţele. Perioada optimă de tratament este la apariţia primelor semne că dăunătorii exista în cultură: frunze cu aspect de păşunat, răsaduri retezate la nivelul solului, rădăcini mâncate etc. şi întotdeauna după perioade ploioase la melcii fără cochilie.
Reţete:
- Optimol 4 G (s. a. metaldehida 5 %)– 15 kg/ha; 15 g/10 mp sau;
- Agrosan B (s. a. metaldehida 5 %)– 15 kg/ha; 15 g/10 mp sau;
- Mesurol 2 RB (s. a. metiocarb 2 %)- 5 kg/ha sau 5 g/10 mp.
Atenţie!
- Momelile se aplică prin împrăştiere la suprafaţa solului său pe rândul de plante.
- Pentru a evita infestările din exterior este recomandat ca produsele să fie aplicate de-a lungul marginilor suprafeţelor de tratat.
- Aplicarea granulelor, după - amiază sau seara în lipsa dăunătorului.
- Nu necesită incorporare în sol.
- Prăşile repetate, irigare moderată, evitarea excesului de umiditate.
- Atenţie! La culturile de varză și salată granulele nu trebuie să ajungă între frunzele căpăţânilor în formare.
- Produsele au efect repelent (substanță care prin calitățile sale organoleptice - gust, miros - îndepărtează rozătoarele, insectele, păsările etc.
- Rezultatele maxime se obţin în condiţii de umiditate.
- Mesurol 2 RB Combate şi coropişniţele la culturile de tomate. Se utilizează la plantare sau în vegetaţie prin împrăştiere uniformă sau din loc în loc cu respectarea dozei la unitatea de suprafaţă. Împotriva coropişniţelor este necesară o uşoară incorporare în sol. Astfel se combat şi melcii cu cochilie. Se aplică cel mult două tratamente într-un sezon iar timpul de pauză este 14 zile.
Reţeta:
- COROCID Forţe (s.a. 0.5 % lambda cihalotrin + 0.2 % ulei de portocale)- 5 kg/ha/40 g/80 mp.
Produsul are efect repelent asupra păsărilor şi animalelor domestice. Atenţie la aplicare a produselor: momelile vor fi aplicate înainte sau după plantarea răsadurilor prin împrăştiere la suprafaţa solului, în benzi sau sub formă de grămăjoare la baza fiecărei plante. Pentru rezultate bune încorporarea produselor în sol este obligatorie: în cazul terenurilor infestate, cele fertilizate cu gunoi de grajd nefermentat, la pregătirea terenului în vederea plantării sau concomitent cu plantatul (sau semănatul).
Dăunătorul din culturile de mazăre este gărgăriţa mazării.
Tratament în fenofaza de înflorire – deschiderea primelor flori cu produse.
Reţete cu produse piretroide (Mavrik 2 F – 0.05 %; Decis Mega 50 EW - 0.02 %; Fâstâc 10 EC – 0.02 %) sau neonicotinoide: Mospilan 20 SP – 0.025 %; Calypso 480 SC – 0.02 %.
Alte recomandări: în cazul folosirii produselor piretroide se va asigura o acoperire completă şi uniformă a plantelor, se evită stropirea plantelor la temperaturi ridicate (peste 22 ° C). Produsele Mavrik, Calypso şi Mospilan 20 SG sunt selective pentru albine. Cu acest tratament sunt combătute şi ale gărgăriţe dăunătoare culturii de mazăre (cele dungate, Sitona spp) care rod foliolele frunzelor sub formă de dantelă dar şi molia păstăilor de mazăre. Larvele moliei rod boabele din păstăile de mazăre. Atacul se întâlneşte mai mult la 
Știri fitosanitare din 12 mai
12 Mai 2014
Dăunătorii/bolile din livezile cu cireş şi vişin sunt musca cireşelor, afidele, monilioza, pătările și ciuruirile. Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentelor la cireşii şi vişinii cu coacere târzie.
Reţete:
Tratamentul 1: CALYPSO 480 SC = 0,025 + TOPAS 100 EC = 0,05% sau
ACTARA = 0,02% + BRAVO 500 SC = 0,15%
Tratamentul al II-lea: Se execută la 7-9 zile de la primul tratament.
DECIS MEGA 50 EW = 0,015% + CHORUS 75 WG = 0,02% + TOPSIN 500 SC = 0,1% sau
NOVADIM PROGRESS = 0,075% + TELDOR 500 SC = 0,08% + TOPSIN AL 70 PU = 0,07% sau
KARATE ZEON = 0,015% + SCORE 250 EC = 0,02%. Sau
FASTAC 10 EC = 0,02% + ROVRAL 500 SC = 0,1%
Atenţie!
Tratamentul optim se va executa la soiurile târzii, când soiurile timpurii de mai sunt în pârgă.
Respectaţi timpul de pauză până la consumul fructelor (8 -10 zile de la ultimul tratament). Pot fi utilizate şi alte produse omologate în UE şi România pentru testele amintite.
Bolile din culturile de viță de vie sunt mana, făinarea, rujeola, mana şi făinarea pe frunze şi ciorchine. Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului al II-lea care este un tratament de siguranţă atunci când lăstarii au 50-70 cm. lungime, mai ales în zonele favorabile făinării şi rezervă mare de acarieni.
Reţete:
- MIKAL FLASH = 0,3% + TOPSIN 500 SC = 0,15% sau;
- ANTRACOL 70 WP = 0,2-0,3% + KARATHANE GOLD = 0,05% sau;
- FLOWBRIX = 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,04% sau;
- DITHANE M-45 = 0,2% + KUMULUS DF = 0,3%. Sau;
- CAPTAN = 0,25% + SULPHUR = 0,4%.
Atenţie! Pe parcelele cu atac de acarieni, se recomandă folosirea în amestec a produsului ENVIDOR = 0,04% sau MILBECNOCK = 0,08% sau alte acaricide. Pot fi folosite şi alte produse omologate în UE şi România pentru testele amintite.
Boala din culturile de ceapă este mana cepei.
Rețete la tratamente pentru prevenire si combatere:
- BRAVO 500 SC - 2,0 l/ha sau 5 – MERPAN 50 WP - 0,2 % sau
- BANJO 500 SC - 0,04 % sau 6 - CAPTAN 80 WDG - 0,15 % sau
- ODEON 820 WDG - 0,12 % sau 7 - ACROBAT MZ 90/600 WP - 2,0 kg/ha.
Perioada optimă de tratament 14 - 20 mai 2014.
Atentie! Pentru o mai bună aderență se va adauga adeziv :- ARACET – 0,15%.
Tratamentul se va repeta la 7-10 zile în funcţie de remanenţa fungicidului si se va prelungi cu numărul de zile cu ploaie. Se pot utiliza utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate în UE si România.
Sanatatea 
Boala din culturile de fasole este antracnoza.
Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea primului tratament imediat dupa răsărire – faza cotiledonală.
Retete:
- CAPTAN 50 WP - 0,25 % sau
- MERPAN 80 WDG - 0,15 %.

sâmbătă, 22 februarie 2014

Sărbătoarea mărului la Naturalma

20 Ianuarie 2014
Naturalma SA, companie de care aparține Pepiniera pomicolă Holland Alma, cu sediul central în Piricse (Ungaria), a organizat, la pepinerele sale de la Csobád (Ungaria), o zi dedicată mărului. Evenimentul desfășurat pe 11 septembrie a fost prilej pentru lansarea unei cărți de specialitate cu titlul „Producerea mărului pe temelii noi", carte numită de cei mai mulți parteneri pur și simplu „Cartea Naturalma". Cei peste 200 de producători de mere prezenți au intrat, gratuit, în posesia cărții. „Producerea mărului pe temelii noi" va fi disponibilă, în curând, și în limba română.
Naturalma înseamnă fructe sănătoase, cheltuieli mici, profit mare
Pepiniera care a găzduit evenimentul Naturalma și-a propus ca obiectiv principal restabilirea gloriei din trecut a producției de mere, care ar aduce beneficii pentru toți producătorii de măr. A început producția și înmulțirea unor soiuri noi de mere de consum, rezistente la boli, care necesită tratamente mai puține, pot fi produse cu costuri mai mici, dar totodată au un aspect foarte atractiv, gust excelent și o depozitabilitate mărită. Selectarea soiurilor și structurarea programului au fost precedate de o muncă de pregătire de 5 ani. 130 de hectare din noile soiuri au fost deja plantate, dar pentru o bază de mărfuri ar fi necesare minimum 2.000 de hectare. Naturalma SA asigură cadrul acestui program oferind consultanță și marketing. Se dorește ca până la realizarea unei baze mai serioase de mărfuri/fructe din soiurile noi (Red Topaz®, Rozela®, Luna®, Orion® și Sirius®), brandul Naturalma® să fie familiar, precum și un produs căutat pe piața de consum. Naturalma® reprezintă legătura dintre producător și consumator. Interesul producătorului este de a utiliza substanțe chimice mai puține, pentru că astfel costurile proprii de producție sunt reduse, iar producătorul obține un profit mai mare. Consumatorul este interesat de fructele sănătoase, cu o încărcare chimică minimă. Comercianții sunt fericiți să comunice mesaje de marketing de acest gen. Astfel, și al treilea participant (operator) din piață poate să se conecteze cu ușurință la sistemul Naturalma®.
„Cartea Naturalma" sau „Producerea mărului pe temelii noi"
Producătorii Naturalma® doresc să producă mere de consum de calitate excelentă, nu mere industriale. Pentru realizarea acestui lucru Naturalma SA asigură tot sprijinul profesional. În primul an, producătorii beneficiază de 2-3 consultanțe gratuite în livada proprie, iar cartea specializată „Producerea mărului pe temelii noi", tocmai lansată în Ungaria pe data de 11 septembrie în Ungaria, este pusă gratis la dispoziția producătorilor de mere în vederea realizării unui viitor de succes. Cartea va apărea și în România, în curând. „Producerea mărului pe temelii noi" conține semnătura unor specialiști de seamă care scriu despre folosirea soiurilor și altoilor, despre situația actuală a producției de mere și scenariile posibile de viitor. Alături de ei, firme locale consacrate din sectorul pomicol prezintă cele mai recente cercetări, inovații și recomandări tehnologice aferente. Cartea este rezultatul unei cooperări exemplare și se bazează pe lucrări pregătitoare de jumătate de an. Cei mai mari producători și distribuitori de pesticide, lideri ai tehnologiilor de mecanizare și tehnologiei de stropire, precum și producători renumiți de îngrășăminte apar împreună în această publicație. Cartea nu este totuși despre lupta cu concurența, ci despre gândire și acțiune comună reală. În această stare de spirit s-a desfășurat și evenimentul din 11 septembrie, unde fiecare dintre cei peste 200 de producători de mere a primit un exemplar gratuit din publicația de 160 de pagini, care în următorii doi ani va fi folosită zi de zi în scopul de a-și înlesni fiecare activitatea în livada proprie.
De asemenea, grație contribuțiilor firmei gazdă a evenimentului Naturalma SA și a companiilor participante, cele 4800 de exemplare rămase își vor găsi tot gratis proprietarul la evenimentele legate de mere care vor avea loc în viitor. Cartea nu este disponibilă în magazine. Un exemplar gratuit se poate obține exclusiv la evenimentele profesionale legate de mere și organizate de către Holland Alma SRL, Naturalma SA, Agrolanc SRL, BASF, Bayer, Biocont, Bioferm, Farmcenter, Cheminova, Dow Agro, Dupont, Farmcenter, Malagrow, Nitrogénművek și/sau Syngenta.

Ajutor pentru cultivatorii de cartofi

13 Februarie 2014 
Hotărârea de Guvern privind aprobarea ajutorului de stat care se acordă producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului pentru recolta anului 2012 a fost adoptată de guvernul României. Actul normativ are în vedere stimularea producţiei autohtone de cartofi de sămânţă şi de consum, precum şi obţinerea unor producţii de calitate superioară, prin aplicarea corectă a măsurilor de control în cazul depistării organismelor dăunătoare.
Valoarea totală a ajutorului financiar, acordat de la bugetul de stat, pentru recolta anului 2012 este de 2.000.000 lei, beneficiarii fiind doar producătorii afectaţi de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (putregaiul inelar al tuberculilor de cartofi) şi/sau Ralstonia solanacearum(putregaiul brun al cartofului) care au respectat prevederile articolului 5 din Hotararea de Guvern nr. 299 din 2012 privind normele metodologice de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor de cartofi afectați de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului, cu modificarile si completarile ulterioare.

vineri, 21 februarie 2014

Cum poti obtine o diploma de fermier in agricultura ecologica

manager.ro 
Cursul de agricultura ecologica este disponibil in 3 module. Cursantii pot opta pentru unul dintre urmatoarele module potrivit afacerii tale si planurilor de dezvoltare:
- Curs operator in ferme ecologice mixte-Curs operator in ferme ecologice vegetale-Curs operator in ferme ecologice animale
Modulele acopera toate instrumentele de aplicare a legislatiei din acest domeniu, prezinta cele mai noi forme de sprijin pentru sustinerea si dezvoltarea fermelor dar si metode de promovare a produselor ecologice pe piata autohtona si in strainatate. 
Trainerii sunt specialisti in domeniu, cu o vasta experienta in sustinerea si promovarea agriculturii ecologice, de la tehnici de aplicare a legislatiei din domeniu, pana la certificare si gestionarea unei ferme propriu-zise:
-Ing. Viorica Boboc- Presedinte Asociatia Bioavirom-Prof. Maria Toader - Profesor UASMV-Ing. Aurel Petrus- Administrator ferma ecologica SC Auger Petrus SRL-Damian Dragomir- Business Developer Austria Bio Garantie
Training-ul se va desfasura pe parcursul a patru zile, iar ultima zi de curs va fi dedicata unei vizite la o ferma ecologica. Vizita are ca scop familiarizarea cu toate elementele unei ferme ecologice si schimbul de experiente practice cu administratorii fermei si specialisti in domeniul agriculturii ecologice. La finalul cursului, participantii vor primi un certificat de absolvire autorizat de ANC (Autoritatea Nationala pentru Calificari) si recunoscut de Ministerul Educatiei Nationale si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale cu certificarea specifica modulului de curs parcurs.
Costul formarii de persoana este variaza in functie de modulul ales intre 650 lei (trei zile) si 900 de lei (cinci zile). Costurile sunt scutite de TVA. Pentru inscrieri si si informatii suplimentare, ne puteti contacta telefonic la urmatoarele numere de telefon: 031.428.24.44/ 0733.077.909, sau prin e-mail: ruxandra@cbmanagement.ro

marți, 18 februarie 2014

Cartofi „rezistenţi la mană” creaţi de cercetătorii britanici

Yahoo News – 20 de ore în urmă

Cartoful modificat genetic are o genă de la o rudă sălbatică. Oamenii de ştiinţă britanici au creat un tip de cartofi modificaţi genetic care rezistă în faţa celui mai mare duşman al legumelor – mana. Mana cartofului (Phytophthora infestans), cea care a declanşat Marea Foamete Irlandeză din anii 1840, atacă în prezent până la 30-50% din recoltele de cartofi din toată lumea. 
După trei ani de teste, cercetătorii de la John Innes Centre şi Sainsbury Laboratory din Norwich, Anglia, au arătat că noul tip de cartof, modificat genetic, se poate dezvolta sănătos, fără probleme, chiar dacă este expus la mană, relatează bbc.co.uk. Înainte ca acest OMG să fie cultivat însă în scop comercial este necesară aprobarea lui de către UE.
Cartofii sunt legume extrem de vulnerabile la mană, o ciupercă ce se dezvoltă în special în condiţii de umiditate mare, destul de frecventă în Europa în anotimpul recoltei. „Infecţia” se răspândeşte cu o viteză foarte mare, iar impactul asupra culturilor este devastator. Pentru a împiedica apariţia manei, fermierii sunt adesea nevoiţi să stropească culturile de până la 15 ori pe sezon.
În cadrul unui proiect european menit să studieze potenţialul biotehnologiei în a proteja culturile, cercetătorii britanici au început, în 2010, testarea unui tip de cartof modificat genetic. Acesta este o variantă îmbunătăţită a cartofului Desiree (cu coajă roşie şi pulpă galbenă), căruia i-a fost adăugată o genă, preluată de la o rudă sălbatică a cartofului din America de Sud, genă care ajută planta să îşi activeze apărarea naturală împotriva manei.
Prof Jonathan Jones, coordonatorul studiului, spune că încrucişarea cu rude sălbatice este laborioasă şi destul de riscantă. Până când cartoful îmbunătăţit ajunge să fie cultivat la scară largă, agentul patogen care produce mana ar putea evolua şi dezvolta abilitatea de a învinge noua apărare a legumei. Însă cercetătorul este de părere că este de preferat să se controleze „boala” prin intemediul geneticii, decât cu ajutorul chimicalelor.

luni, 20 ianuarie 2014

Ești producător agricol? Află ce acte îți trebuie pentru a putea exporta

22 Apr 2013
Piața românească este invadată la intervale tot mai dese de mărfuri tot mai variate. Dar cum ramane cu activitatea producătorilor români în afara granițelor? 
Mulți întreprinzători ar dori să se extindă și pe alte piețe, însă nu întotdeauna reușesc. Motivele: lipsa de informații. Recolta.eu pune la dispoziția celor care vor să exporte produse agroalimentare, informațiile necesare pentru a putea începe activitatea. Astfel, cu documentația pusă la punct și cu un sprijin financiar sunt mari șanse ca și micii producători să ajungă comercianți la scară largă. Documente necesare pentru export:
1. Contractul de vânzare-cumpărare sau alt tip de tranzacție de comerț exterior ori de cooperare economică internațională, izvorul tuturor drepturilor și obligațiilor părților, operațiunilor, procedurilor și documentelor tranzacției (inclusiv pentru plată, creditare, finanțare, leasing, etc.).
2. Factura de export (Invoice), cuprinzând numele mărfii, cantitatea, calitatea, sortimentul, U/M, prețul unitar tip INCOTERMS 2010 (EXW, FCA, FOB, CIP, CFR, CIF, DAP, DAT, DDP, etc.) și valoarea totală de plată în valuta de contract, fără TVA. Factura externă (export invoice) este un înscris întocmit de exportator prin care se arată condițiile în care are loc livrarea de bunuri și prestarea de servicii. De obicei, factura externă este adresată importatorului. Aceste facturi sunt tip și se pot obține de pe Internet. Există multe site – uri care oferă șabloane și vă pot face activitatea birocratică mai ușoară.
3. Specificația mărfii (Packing List, Liste de Colisage = modul de ambalare), anexă la factura externă. Aceasta se poate obține de la societatea prin care vă trimiteți mărfurile.
4. Polița și certificatul de asigurare All Risks a mărfii. Pe piață sunt multe societăți de asigurare a mărfurilor așa că din oferta variată trebuie să o alegeți pe cea care vă avantajează cel mai mult.
5. Licența de export și/sau de import. Comerţul cu produse agro-alimentare cu statele terţe include condiţia de deţinere a unei licenţe de import/export. Licenţele pentru import/export de produse agricole sunt întocmite pe formulare AGRIM ŞI AGREX, sunt valabile pe teritoriul tuturor statelor membre UE, şi în România sunt eliberate de către APIA. Autoritatea vamală înregistrează şi certifică, pe licenţă, cantităţile utilizate, declarate în cadrul procesului de vămuire.
6. Certificatul de calitate, emis de un laborator recunoscut.
7. Certificatul de origine a mărfii: foarte important, pentru stabilirea taxelor vamale și altor obligații în vamă (comision vamal, TVA, accize, etc.) sau scutirilor, după caz, conform tratatelor bilaterale, internaționale și Tarifului Vamal General.În baza temeiului legal conferit de Decretul-Lege 130/1990, doar Camera de Comerț si Industrie a României este abilitată să emită "certificate de origine pentru mărfurile românești la export".
8. Certificatul fito-sanitar, pentru toate tipurile de produse.Certificatul fitosanitar se eliberează la cerere de către inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare și inspectoratelor de carantină fitosanitară vamala, împuterniciţi să elibereze certificate fitosanitare pentru plantele, produsele vegetale sau alte obiecte destinate exportului conform ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.756/2007.
9.Certificatul sanitar-veterinar.Acest certificat se obține de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
10. Documentul de transport: rutier (CMR), feroviar (Fracht), aerian (Airwaybill), naval (Bill of Lading = Conosament), cu semnătura de primire a mărfii la bordul mijlocului de transport de către conducătorul acestuia. Se eliberează de compania respectivă.
11.Declarația vamală de export, semnată de funcționarii vamali.
Pentru a putea face export (sau import) trebuie să obții codul EORI de la Direcția regională vamală de care ține firma (ți se va cere la vamă copia acestui cod). Numărul EORI este un număr unic în Comunitatea Europeană, pe care autorităţile vamale sau alte autorităţi desemnate de către statele membre îl atribuie operatorilor economici şi altor persoane interesate, în vederea utilizării acestuia începând cu 1 iulie 2009 la toate operaţiunile vamale derulate de acestea pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

marți, 14 ianuarie 2014

Ferma Bucegi - Centrul de productie "Branza de Burduf in coaja de brad"


Ferma Bucegi si centrul de productie "Branza de Burduf in coaja de brad" sunt amplasate in zona alpina a Muntilor Bucegi (1280 m), avand acces auto din satul Moeciu de Sus, prin Valea Popii, parcurgand o distanta de 2,5 km pe drumul forestier.
Bran, Moeciu, Fundata reprezinta o zona cu o veche traditie in procesarea laptelui, aceasta fiind atestata in documentele gasite la vama muzeului Bran.
Inca din anul 1730, acest tip de Branza de Burduf era considerat aliment de baza in familie sau ca moneda de schimb intre producatorii din zona Muntilor Bucegi cu cei din zona de campie.
Ferma Bucegi beneficiaza de aceasta traditie si reteta, pastrand aceeasi tehnica si acelasi tip de vase de lemn, folosite de generatii, dar adaptate cerintelor impuse de normele UE si a celor in vigoare in Romania.
Branza de Burduf in coaja de brad a fost deosebit de apreciata in cadrul evenimentelor internationale la care am fost invitati mai multi producatori din cadrul Prezidiului Branza de Burduf pe care il reprezint si coordonez.
In perioada ultimilor ani, incepand cu 2004, am participat prin intermediul Slow Food International si la numeroase schimburi de experienta cu producatori de branzeturi din zona alpina din Italia, Franta si Bulgaria, constientizand in acest timp necesitatea unui astfel de proiect in zona montana din Romania, respectiv zona alpina a Muntilor Bucegi. Locatia aleasa pentru constructia centrului Ferma Bucegi nu este intamplatoare, fiind stabilita impreuna cu o delegatie din Italia, compusa din reprezentanti Slow Food si medici A.S.L. Italia.
Traditionala branza romaneasca in coaja de brad se numara printre principalele atractii ale Targului de Branzeturi din Bra, in nordul Italiei

marți, 31 decembrie 2013

La Multi Ani in 2014

Binecuvantare in tot ce faceti, sanatate si numai bucurii sa va aduca noul an!
La mulţi ani !
Redacția Gospodarii din Rișca Vă urează în 2014 un 
An Nou Fericit!

vineri, 27 decembrie 2013

Un fost cercetător spune soluţia recoltelor bune la cartof: “60% contează sămânţa”

Mihail Mucsi, un fermier din Târgu Secuiesc, este unul dintre mai marii cultivatori de cartofi din România, dar și un fost cercetător autohton care mai crede încă în potențialul acestei culturi.
“Eu insist în continuare să cultiv cartofi”, spune Mucsi, care se plânge că în ultima vreme tot mai mulți fermieri români au renunțat la această activitate, din cauza concurenței exercitate de importurile de cartofi la prețuri de dumping, în special din Polonia, la care se adaugă dezamăgirea fermierilor după un an de secetă puternică. Acest fenomen afectează într-o măsură mult mai mare cultura cartofului la care diminuarea producției la ha este de 10-15 tone, adică mai mult de un sfert.
La grâu, de exemplu, în aceleași condiții de lipsă a apei pierderea poate fi de ordinul a 1-2 tone/ha. Un dezavantaj este și faptul că se găsesc tot mai greu cartofi de sămânță certificată în țară – Mucsi este și el producător de cartofi de sămânță – , iar statul nu a gasit încă o formulă acceptată de UE să ajute producerea cartofului de sămânță. Fără această implicare a Ministerului Agriculturii, cultivatorii importă materialul de plantare la prețuri uriașe, sămânța adusă în fermă ajungând la aproape un euro kilogramul.
Cum poți obține producții mari
Mucsi spune că reușita culturii de cartof este determinată în proporție de 60% de sămânță și soi. După aceea, urmează partea tehnologică – fertilizarea și tratamentele pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, – și lucrările mecanice care trebuie realizate la momentul optim, povestește Mucsi. Fără ploi sau irigare, degeaba te străduiești să aplici o tehnologie de vârf pentru o producție medie de 35-40 de tone/ha, că rămâi numai cu cheltuielile uriașe de circa 25.000 de lei/ha la o cultură înființată cu sămânță de import care nu poate fi recuperată și astfel fermierii aleg alte variante de culturi cu riscuri mult mai mici.
În 2012, Mucsi a avut o medie de 35 de tone/ha, de pe cele 100 ha în cultură, însă a avut ani când a ajuns și la 38 tone/ha. În ceea ce-l privește, recunoaște că sunt și ani mai dificili, însă una peste alta, nu-si pierde optimismul caracteristic. Dacă nu merg cartofii pe profit, merge grâul sau rapița mai bine financiar.
Spre deosebire de marea majoritate a fermierilor locali, care se axează în general pe două feluri de cartofi (albi și roșii), Mucsi a intrat de câțiva ani pe nișa cartofilor speciali- cartofi pentru salată, prăjit și copt, reușind să intre în rețeaua Carrefour, unde furnizează anual peste 2.000 de tone.
Mihail Mucsi este un fost cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetare a Cartofului de la Târgu-Secuiesc. În 1994, după circa 14 ani de muncă în cercetare, a luat decizia de a-şi dezvolta o afacere pe cont propriu, înfiinţând societatea Agrico-M. Activitatea de producţie a început-o practic în 1995, când a arendat câteva zeci de hectare în comuna Catalina şi în jurul oraşului Târgu-Secuiesc. În afacere este implicată întreaga familie, inclusiv fiica, absolventă a Facultății de Horticultură.
Articolul a fost publicat în ediția din luna mai a revistei Agointel.
Sursa foto: xylofagou.pblogs.gr

Cum păstrăm cartofii pentru iarnă

http://www.timpul.md/articol/cum-pastram-cartofii-pentru-iarna--27922.html
20 Octombrie 2011,
Pentru aerisirea uniformă a tuberculilor, aceştia nu se pun grămadă, jos, în beci, ci se amenajează boxe din scânduri.
Temperatura în depozitele de cartofi pentru consum trebuie să se menţină între 3-4°C. La temperaturi mai mici, cartofii se îndulcesc, iar la -1°C - îngheaţă. La temperaturi mai mari, încolţesc şi se zbârcesc dacă umiditatea aerului este scăzută, ca urmare a deshidratării. Păstraţi la lumină, cartofii înverzesc, devin amari şi toxici pentru animale şi om. Există substanţe sub formă de pudră care împiedică încolţirea, dar cartofii destinaţi pentru sămânţă nu se vor trata cu asemenea substanţe.
Cartofii se pot, foarte uşor, îmbolnăvi de putregaiul umed şi uscat pe timpul păstrării. Pentru a creşte rezistenţa la păstrare, cartofii se lasă cinci-şase ore după recoltare pe pământ la lumina zilei. Pentru asta recoltarea se face dimineaţa şi după masă se strâng de pe câmp. Cu ocazia strângerii se face şi sortarea pentru a îndepărta cartofii bolnavi.
Repausul germinal al cartofilor este de 70-100 de zile în funcţie de soi. Dacă s-ar planta după 100 de zile de la recoltare, s-ar obţine cei mai mulţi cartofi de la plantele respective. Gospodinele, dacă au cartofi îndulciţi din cauza frigului, pot ţine două săptămâni cartofii la temperatura bucătăriei şi gustul dulce dispare.
În gospodării, păstrarea cartofilor se face, de regulă, în beciuri, în pivniţe sau în bordeie şi silozuri. Pentru aerisirea uniformă a tuberculilor, aceştia nu se pun grămadă, jos, în beci, ci se amenajează boxe din scânduri. Distanţa dintre scânduri trebuie să fie de 2 cm, pentru a se asigura o bună circulaţie a aerului. Tot în acest scop, de la suprafaţa beciului, respectiv a pivniţei, şi până la baza boxei, se lasă un interval de 15-20 cm. De asemenea, la peretele unde este fixat geamul de aerisire, se lasă o distanţă între peretele boxei şi cel al beciului, tot de 15-20 cm. Într-un beci astfel amenajat, cartofii se pot pune într-un strat de 2-2,5 m înălţime, în timp ce fără astfel de amenajări, grosimea stratului de cartofi nu trebuie să depăşească 1-1,2 m.
Indiferent dacă sunt amenajate sau nu pentru păstrarea cartofilor, înainte de a se începe recoltarea, pivniţele trebuie reparate, curăţate şi dezinfectate. Boxele se scot, se curăţă şi se văruiesc cu var proaspăt, care e şi dezinfectant. Apoi, se recomandă să se facă şi o dezinfecţie cu sulf. În acest scop, se închid bine ferestrele, micile crăpături, astupându-se cu hârtie. Se aşază apoi în mijlocul încăperii o tablă sau o găleată veche cu jar, peste care se pune praf de sulf. Se închide uşa pivniţei, respectiv a beciului, căptuşind-o şi pe aceasta cu hârtie, pentru a împiedica ieşirea sulfului. După două-trei zile încăperea se aeriseşte. În acest scop, se deschid ferestrele şi uşile beciului în timpul nopţilor de toamnă, când nu este pericol de îngheţ, iar ziua se ţin închise.
Aerisirea trebuie făcută cu multă grijă, mai ales în primele zile după depozitare, când tuberculii transpiră mai intens. În timpul iernii, trebuie avut grijă ca aerisirea să se facă numai ziua, doar trei-patru ore, când temperatura aerului afară este de 1°C.
Indiferent de modul în care de păstrare - în beciuri, în pivniţe, în silozuri, în depozite speciale -, aerisirea e o măsură de mare importanţă. Întrucât, după recoltare, procesele vitale fiziologice şi biochimice din tubercul continuă, toate operaţiile care se fac în timpul păstrării au scopul ca aceste procese să se desfăşoare cât mai lent - înainte de toate, respiraţia. În condiţii normale de păstrare, pe lângă bioxidul de carbon care se formează, se degajă şi o cantitate apreciabilă de căldură, circa 2,5 kcal pe tonă şi oră, care determină creşterea temperaturii în masa de tuberculi, fapt ce accelerează respiraţia, provocând stricarea cartofilor. Din această cauză, respiraţia trebuie să fie cât mai apropiată de minimum, ceea ce se realizează prin dirijarea temperaturii cu ajutorul aerisirii. Prin aerisire, respectiv, mişcarea aerului se realizează împrospătarea lui, evacuarea căldurii şi a vaporilor de apă, degajaţi în procesul de respiraţie.
(M. T.)

E mare, dar e si toxic. De ce trebuie sa ne ferim de cartofii uriasi pe care strainii ii arunca

20% din cartofii consumati in Romania, in special importati din Germania, Olanda, Franta si Belgia, au fost, de fapt, exclusi de la consumul uman in tara de origine. Vorbim despre cei foarte mari, preferati, de fapt, in pietele noastre.
In strainatate, sunt folositi exclusiv drept hrana pentru animale. Gospodinele cumpara asadar cartofi furajeri, fara sa stie ca sunt fie toxici, fie nehranitori. Si, intre timp, cei produsi de tarani, mai ieftini, dar mai mici ajung la gunoi.
Intre timp, cartoful mic si sanatos de Covasna se zbarceste incet pe taraba, desi s-ar vinde si doua kilograme pe-un leu. Cartoful urias nemtesc sau olandez intra in pungi la 2 lei sau 2,50 kilogramul. Putini stiu ca in Germania, Franta si Spania, cartofii sub 3 centimetri in diametru si cei mari, peste 6, sunt retrasi din start de la consum.
Fata de cei medii, cei mici contin cantitati triple de solanina, o substanta toxica dezvoltata sub coaja. Iar cei mari au 85% apa, fata de 70% cat au cei medii. Concentratia de proteine si aminoacizi este la jumatate.
Asa ca cea mai buna e calea de mijloc, sa-ti incapa in palma. Ce arunca vesticii e insa numai bun de adus in Romania, cu bani putini. Mai mult, cartofii destinati animalelor nu pot fi vanduti cu acte, asa ca sunt adusi in tara ilegal, sustin cultivatorii.
Din pacate, nu de putine ori importul de cartofi a intrat in zona de evaziune fiscala. Ramane un profit net superior.
Sunt si locuri in care argumentul pretului cade pe loc secund si important este gustul. Din fericire, in multe restaurante romanesti, care sustin ca folosesc numai ingrediente premium, alegerea este cea corecta. Chiar daca asta implica efort mai mare si costuri suplimentare.
Un singur producator din Covasna livreaza in Bucuresti cartof curatat si ambalat in vid, cu termen de garantie trei zile. Varul din strainatate ar rezista si trei luni, dar nu e gustos, reclama bucatarii. 

Cartofii ca medicament

Ca medicament, cea mai importanta parte a cartofului este coaja
Sunt printre primele plante de cultura aparute pe globul pamantesc. 
Studiile arheologice au dovedit ca populatiile din America de Sud cultivau si consumau cartofii inca de acum sapte mii de ani. Leguma foarte adaptabila si rezistenta la vitregiile mediului, in zona muntoasa a Americii de Sud ajunge la altitudini record de 4000 de metri. In Europa, cartofii au fost adusi de catre conchistadorii spanioli, in plin Ev Mediu, si de atunci ei au cucerit practic intreg continentul, cultura lor extinzandu-se in toata lumea. Pana aproape de inceputul secolului XIX au existat nenumarate rezerve si prejudecati legate de cartofi ca aliment. Unii s-au ferit sa-i manance, pentru simplul motiv ca nu erau mentionati in Biblie. Apoi, a circulat superstitia ca prin intermediul cartofilor s-ar extinde epidemiile de ciuma. S-au dus adevarate lupte pentru ca populatia si clerul sa fie convinsi ca aceasta leguma nu are nici un fel de proprietate malefica. Pana la urma, consumul de cartofi nu doar ca a fost acceptat, dar "descoperirea" lor a eradicat foametea la sfarsitul evului mediu. Actualmente, cartofii reprezinta a patra sursa de hrana din lume ca importanta, alimentatia secolului XXI fiind aproape de neconceput fara ei. Pe de alta parte, cartofii, si mai ales alimentele derivate din ei (chipsurile, cartofii prajiti, fulgii de cartofi etc.) sunt incriminati in prezent pentru producerea a numeroase boli, intre care obezitatea, diabetul, cancerul si bolile de inima. Alaturi de painea alba, ei sunt exclusi din majoritatea regimurilor alimentare cu scop terapeutic sau pentru slabit. Dar cartofii au si o alta "fata", mai putin cunoscuta, pe care oamenii de stiinta o descopera abia in ultimele decenii, de cand sunt studiati nu ca alimente, ci ca medicament. Si, poate parea greu de crezut, dar este adevarat: cartoful este un medicament cu acte in regula.
Cum se prepara si cum se administreaza cartofii
Cartofii sunt de fapt tuberculii plantei cu acest nume, adica niste depozite subterane de substante nutritive menite sa asigure supravietuirea peste iarna a organismului vegetal. Din punct de vedere alimentar, cea mai importanta parte a tuberculului este miezul, care are culori de la alb la galben spre portocaliu, este foarte bogat in amidon si contine apa, oligoelemente (potasiu, magneziu, calciu) si vitamina C. Interesant este ca din punct de vedere terapeutic, cea mai importanta zona a cartofului este chiar coaja, adica partea care se arunca. Ea are culori de la brun pana la rosu, galben sau chiar violet inchis. Coaja cartofilor contine pigmenti (flavonoide) cu actiune antioxidanta si antitumorala, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compusi fenolici cu efect de reglaj asupra activitatii cardiace. Geneticianul american Roy Navarre, de la "Agricultural Research Service", un centru de cercetare specializat, intre altele, in detectarea principiilor active din plante, a descoperit nu mai putin de 60 de substante terapeutic active in coaja cartofilor. Problema care se pune, insa, este ce se intampla in timpul prepararii cartofilor cu toata aceasta bogatie de substante active. Ei bine, prin curatarea si prin prajirea cartofilor, prin transformarea lor in chipsuri, in fulgi, in mancaruri preambalate si "bine" iradiate, aceste principii active se pierd sau sunt distruse in totalitate, ramanand doar amidonul si alte cateva substante, de data aceasta periculoase pentru sanatate. Aceasta situatie poate fi insa evitata, preparand si consumand cartoful in urmatoarele moduri:
Sucul de cartof
Fara doar si poate, este cel mai eficient din punct de vedere terapeutic. Cartofii cu tot cu coaja se spala foarte bine sub jet de apa calduta, indepartand cu o perie tot pamantul si impuritatile, apoi li se indeparteaza cu un cutitas partile stricate sau inverzite (culoarea verde a cojii indica un nivel ridicat de toxicitate). Astfel curatati, ei nu mai au nevoie de decojire, ci doar vor fi pusi in storcatorul electric centrifugal, obtinandu-se astfel un suc galbui, usor tulbure, care va fi consumat imediat dupa preparare, pentru a nu avea timp sa se oxideze. Se consuma zilnic cate 400-1000 de ml de suc de cartofi, eventual in combinatie cu suc de mere sau de morcov, pentru un gust mai bun. Se tin cure de 15-60 de zile, urmate de 1-3 saptamani de pauza.
Decoctul de coji
Inainte de a fi decojiti, cartofii se spala foarte bine sub jet de apa calduta, indepartand cu o perie tot pamantul si toate impuritatile. Coaja obtinuta prin desprindere cu cutitul, de la 3 cartofi de marime medie, se lasa apoi sa fiarba vreme de 5-10 minute, intr-o cana de apa, apoi se lasa sa se raceasa si se filtreaza. Preparatul rezultat se consuma pe stomacul gol, 2-3 cani pe zi, avand efecte antireumatice, antitumorale, antiinflamatoare, remineralizante (contine magneziu, potasiu, fier). Cojile ramase dupa decoctie se aplica, sub forma de cataplasma calda, pe articulatiile afectate de reumatism, pe eczeme, pe ranile care se cicatrizeaza greu.
Cartofii fierti in coaja
Cartofii, foarte bine spalati in prealabil, se fierb la foc mic, pana cand se inmoaie, dupa care se decojesc cu grija, asa incat sa nu se ia decat coaja subtire de la suprafata. Apoi se piseaza, adaugandu-se ulei de masline, lapte si sare dupa gust. Pasta astfel obtinuta este foarte bogata in potasiu, in magneziu, pastreaza o parte din vitaminele si din principiile active ale miezului de cartof si, intr-o mai mica masura, ale cojii. Cercetatorii de la Institutul de studii alimentare din Statele Unite sustin ca aceasta forma de preparare termica pastreaza cele mai multe calitati terapeutice ale cartofului, fiind mult mai eficienta fata de prajire ori fata de fierberea dupa decojirea prealabila.
Cartofii la cuptor
Reteta care urmeaza se poate aplica doar cu cartofii la care coaja este mai subtire si care sunt foarte sanatosi (fara zone stricate, fara coloratie verde). Acestia se spala foarte bine, apoi se taie felii subtiri, fara a-i decoji si fara a separa complet feliile intre ele, ci lasandu-le legate asa incat sa pastreze forma initiala a cartofului. Astfel taiati, cartofii se pun la cuptor si se lasa la foc mic, pana se inmoaie (se incearca din cand in cand cu furculita). Cand se scot, se servesc cu iaurt sau chefir, se pun sare si condimente si se consuma calzi. Consumul cartofilor cu tot cu coaja nu este o noutate, in multe zone ale Europei ei fiind consumati in mod traditional in acest fel. Cartofii mancati impreuna cu coaja sunt excelenti pentru slabit, deoarece ea este bogata in fibre alimentare, stimuleaza metabolismul grasimilor, regleaza nivelul colesterolului si al glicemiei.
Cataplasma cu coji de cartofi
Se foloseste coaja de culoare verde a cartofilor, care apare de obicei la tuberculii care au crescut la suprafata pamantului. Aceasta coaja se taie fin si se aplica, invelita in tifon subtire, pe eczemele infectioase, pe intepaturile de capusa ori pe formatiunile tumorale care apar pe suprafata pielii. Partile inverzite ale cartofilor sunt foarte toxice in alimentatie, continand asa-numitii glico-alcaloizi, substante cu efecte nocive asupra sistemului nervos si endocrin al omului. Folosite extern, insa, aceste substante au efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite si insectele.
Tratamente interne
* Boli cardiovasculare - de doua ori pe an se face cate o cura cu suc de cartofi, din care se consuma cate un pahar (200 ml) de doua-trei ori pe zi. Cura dureaza 45 de zile. Va aduce in organism un aport important de vitamina C, vitaminele B6, B1, B2, pigmenti cu efect antioxidant. Se recomanda, in mod special, pentru prevenirea puseurilor de hipertensiune arteriala, a arteritei obliterante, a cardiopatiei diabetice. Contra tulburarilor de ritm cardiac se recomanda si consumul de 3-4 ori pe saptamana al cartofilor fierti in coaja, care datorita aportului lor de potasiu si de magneziu previn aritmia cardiaca si tahicardia.
In Muntii Anzi, cartoful se cultiva la 4000 m inaltime
* Calculi urinari (urati) - in fiecare dimineata, se consuma cate un litru de suc proaspat de cartofi, in doua reprize. Cura dureaza vreme de doua saptamani, iar in ultimele 3 zile de tratament se iau si diuretice puternice (tinctura de ienupar, infuzie combinata de soc, de cozi de cirese si de radacina de osul-iepurelui). Acest tratament are ca efect stoparea cresterii calculilor renali, care sunt formati din saruri ale acidului uric, eliminarea malului si al nisipului la rinichi. Este recomandat ca tratamentul, care are efecte foarte puternice, sa se faca sub indrumare medicala competenta.
* Adjuvant in cancerul de prostata si in cel uterin - se recomanda sucul de cartofi, din care se bea cate o jumatate de litru pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de alte 4 saptamani de pauza. Sucul se va consuma cat mai proaspat si va fi facut de preferinta din cartofii cu coaja rosie sau galben intensa. Studii in curs de desfasurare iau in calcul si un efect antitumoral direct al unor substante din coaja cartofilor.
* Adjuvant in cistita - cartofii fierti si cei copti consumati zilnic ajuta la alcalinizarea urinei, ceea ce are ca efect colateral optimizarea actiunii antibioticelor naturale sau de sinteza cu care se trateaza cistita. Asadar, daca urmati un tratament antiinfectios contra acestei afectiuni, consumati zilnic cartofi pe parcursul terapiei. Studiile arata ca, intr-adevar, aceasta dieta alcalinizanta mareste semnificativ sansele de vindecare a infectiilor urinare.
* Constipatie cronica - se recomanda o cura de 1-3 zile, in care se consuma cartofi fierti si copti in coaja. Singurele adaosuri admise in regimul alimentar alaturi de cartofi sunt: salata verde, varza, tomatele, spanacul, castravetii, telina verde, salata de sfecla rosie, uleiul virgin de masline. In plus, in fiecare dimineata si seara, se consuma cate un pahar de suc proaspat de cartofi, pentru reglarea florei intestinale. Pe timpul curei, se face si cat mai multa miscare, mai ales exercitii fizice pentru abdomen. Acest tratament simplu este foarte eficient, avand toate ingredientele pentru eliminarea acestei afectiuni, deoarece regleaza digestia si flora intestinala, aduce un aport masiv de fibre alimentare si stimuleaza peristaltismul intestinal.
* Gastrita, ulcer gastric - mai multe studii facute in anii '50 si, din pacate, nereluate in zilele noastre, arata ca 200 ml (un pahar) de suc de cartofi rosii, baut cu 60 de minute inainte de fiecare masa, de minimum 3 ori pe zi, are efecte practic miraculoase contra acestor afectiuni. Se tin cure de 4-6 saptamani, timp in care gratie principiilor active din sucul proaspat de cartofi, secretiile acide se regleaza sub aspect cantitativ, epiteliile gastrice se refac, eventualele nise se vindeca accelerat. Aceste efecte nu apar la toti pacientii (la aceasta categorie de bolnavi, efectele oricarui tratament variaza foarte mult in functie de tipologia individuala), dar un procentaj incurajator de vindecari, cuprins intre 38-52%, a fost raportat de toate echipele de cercetatori care au administrat suc de cartofi pacientilor.
* Hepatita - un studiu japonez publicat in 2006 arata ca in cartofii cu coaja de culoare rosie exista principii active hepato-protectoare. Echipa doctorului Kyu-Ho Han, de la "Institutul de Studii Agricole" al regiunii Hokkaido, a pus in evidenta faptul ca la organismele cu hepatita indusa, care au fost tratate cu decoct de coji ori cu suc de cartofi rosii, rata mortalitatii a fost net inferioara fata de loturile martor. Ca adjuvant contra hepatitei, se tin cure de cate 4 saptamani, urmate de alte 4 saptamani de pauza, cu suc de cartofi cu coaja rosie, din care se consuma cate 500-750 ml pe zi, pe stomacul gol.

Camp de cartofi. 

Sunt a 4-a sursa alimentara din lume
* Hipertensiune - cercetatorii britanici de la "Institute for Food Research" din Londra au identificat o substanta hipotensoare (kukoamina) in cartofi, foarte puternic activa in bolile cardiovasculare. Se consuma sucul de cartofi, din care se beau cate 200 ml dimineata si seara, in cure de 60 de zile, urmate de alte 20 de zile de pauza. Tratamentul cu suc de cartofi scade presiunea arteriala si previne puseurile de hipertensiune.
* Indigestie - cartofii fierti in coaja, preparati sub forma de piure sau consumati ca atare, sunt printre cele mai digeste alimente din lume. Persoanelor care se confrunta cu indigestii frecvente le este recomandat un semi-repaus alimentar de 24-72 de ore, timp in care se consuma doar cartofi fierti, apoi introducandu-se, foarte gradat, si alte feluri de mancare. Este un tratament simplu si eficient. Atentie, insa, cartofii copti, prajiti sau fierti, consumati zilnic, in exces, pe perioade lungi de timp (de ordinul saptamanilor si al lunilor) pot produce hiperaciditate gastrica.
* Insomnie - vitamina B6 continuta in mari cantitati in coaja cartofilor joaca un rol esential in sintetizarea unor neurotransmitatori care induc starea de relaxare si de somn. Mai mult, se pare ca miezul crud al cartofilor contine anumite substante cu efecte sedative si usor somnifere. Un pahar de suc de cartofi consumat seara, inainte de ora 20, ajuta la dobandirea unui somn mai bun si mai odihnitor. Insa, atentie, nu va asteptati ca acest efect sa apara dupa primele zile de administrare, studiile aratand ca aceste fine procese de reglaj sunt realizate gradat, in perioade de timp de ordinul saptamanilor sau chiar al lunilor.
* Imbatranire prematura - este prevenita de consumul sucului de cartofi, precum si al cartofilor copti, mancati cu tot cu coaja. S-a demonstrat ca pigmentii carotenoizi din miezul cartofilor, impreuna cu vitaminele si cu enzimele din coaja, previn procesele degenerative la nivel vascular, precum si la nivelul sistemului nervos. Ca atare, cartofii corect preparati si administrati previn Alzheimer-ul, accidentele vasculare, degenerescenta maculara, cataracta si alte afectiuni specifice varstei a treia. Bastinasii din Anzi, unde consumul cartofilor este o traditie milenara, ajung adesea la varste venerabile (peste 90 de ani), mentinandu-si tineretea biologica pana tarziu, datorita acestei legume folosite corect.
* Ingrasare - desi sunt parte integranta a curelor de ingrasare, fiind folositi pentru cresterea masei corporale, inclusiv de supraponderalii luptatori de sumo, cartofii ne pot ajuta sa slabim, dar cu doua conditii: 1. Sa fie mancati cu tot cu coaja. 2. Sa fie consumati fara adaosuri de grasimi (ulei, unt, slanina etc.). O portie de cartofi copti, consumati cu tot cu coaja, impreuna cu o salata de varza, asigura necesarul de fibre alimentare pentru intreaga zi, inlatura senzatia de foame, stimuleaza eliminarea reziduurilor din organism. Cartofii in sine nu ingrasa, din contra, ajuta in mod real la regimurile de reglare ponderala, insa asocierea lor cu uleiul in care sunt prajiti, cu carnea grasa cu care sunt gatiti ori cu aditivii cu care se aromatizeaza si se conserva chipsurile ii transforma in adevarate catalizatoare ale obezitatii.
* Reumatism - se tine un tratament pe durata a doua luni, timp in care dimineata se bea cate o ceasca de decoct combinat de cartofi, iar cu o ora inainte de masa de pranz si de cina se consuma cate un pahar de suc de cartofi. Atat decoctul de coji de cartofi (bogat in minerale, in substante cu efect diuretic), cat si sucul de cartofi (bogat in vitamine, in substante cu efect antiinflamator) sunt utile in toate formele de reumatism, reducand inflamatia tesuturilor articulare, stopand procesele degenerative, favorizand redobandirea flexibilitatii articulatiilor.
Coaja verde a cartofului are efect antibacterian
* Scorbut - se face o cura de 20-30 de zile, timp in care se administreaza cate 500 de ml (doua cani) de suc proaspat de cartofi pe zi. O jumatate de litru de suc contine mai multa vitamina C decat necesarul pentru o zi intreaga la un adult, dar acest exces este ne-daunator, deoarece vitaminele administrate in stare naturala pot fi "filtrate" de metabolismul organismului, care isi va lua doar atat cat are nevoie.
* Sensibilitate la infectii - un studiu facut la "Washington State University", sub conducerea imunologului si nutritionistului Boon Chew, a aratat ca in cartofii puternic pigmentati, de culoare rosie sau galbena intensa, exista substante antioxidante cu o actiune certa de imbunatatire a imunitatii. Simplul consum al acestor cartofi, fierti in coaja, o data pe zi, pe timpul a trei saptamani, nu mai mult, imbunatateste simtitor raspunsul sistemului imunitar la infectiile respiratorii sau la cele urinare.
* Slabiciune corporala, convalescenta - cartofii fierti si copti, consumati cu ulei de masline sau cu smantana, sunt probabil cel mai simplu mod de a recapata kilogramele pierdute. Avand in compozitie numai hidrati de carbon si foarte putine proteine, ei sunt foarte usor de digerat si de asimilat de catre organism. Consumul vreme de doua-trei saptamani al acestor legume impreuna cu grasimi vegetale sau din lapte este cea mai simpla si sigura reteta de crestere in greutate, de recapatare a tonusului fizic.
* Tulburari de memorie, deficit de atentie - functionarea normala a creierului depinde de o serie de factori, intre care cei mai importanti sunt nivelul de zahar din sange, gradul de oxigenare, prezenta unor acizi grasi, cum ar fi omega 3, care mentin sanatatea vaselor sanguine. Cartofii fierti in coaja sau copti la cuptor (acestia din urma se consuma cu tot cu coaja) ajuta la mentinerea unui nivel normal al glucozei in sange, hranind constant sistemul nervos central, iar prin complexul de vitamine si de minerale pe care il contine ajuta la o mai buna oxigenare a creierului. In fine, consumul a doar 200 ml de suc de cartofi pe zi ajuta la reglarea metabolismului acizilor grasi in organism, stabilizeaza nivelul presiunii sanguine intracraniene, ajutand de asemenea la o mai buna functionare a creierului, tradusa printr-o mai buna memorie si o atentie sporita.
Tratamente externe
* Afte bucale - se clateste gura de trei ori pe zi, vreme de cate cinci minute, cu decoct de coji de cartofi. Acest tratament are efecte antiinflamatoare si antiinfectioase, previne extinderea si agravarea aftelor. Tratamentul extern este foarte bine completat de administrarea unui pahar de suc de cartofi pe zi, pentru aportul de vitamina C si de vitamine din complexul B. Este un bun adjuvant si contra paradontozei si a problemelor gingivale, in general.
* Arsuri pe piele, de gravitate mica si medie - un cartof crud taiat foarte marunt (eventual dat prin razatoare) se aplica direct pe piele. Are efecte antiinflamatoare, diminueaza senzatia de usturime, ajuta la vindecarea mai rapida. In arsurile mai grave, este recomandata administrarea, de data aceasta interna, a 500 ml de suc de cartofi pe zi, pentru efectele sale calmante, vitaminizante si antiinflamatoare.
* Imbatranirea pielii - se amesteca jumatate de pahar (100 ml) de suc de cartofi cu doua linguri de miere de salcam sau de mana. Cu aceasta solutie se fac comprese, care se aplica pe locurile cele mai afectate, unde se tin vreme de 50 de minute, apoi se lasa descoperita pielea inca 10 minute, pentru a se aerisi, dupa care se unge cu o crema hidratanta. Vitaminele, substantele minerale, enzimele si antioxidantii din sucul de cartofi au efecte exceptionale asupra pielii imbatranite, cu depigmentari, care si-a pierdut elasticitatea sau stralucirea. Pentru un efect re-intineritor mai intens, se recomanda si consumul zilnic, de data aceasta intern, al unui pahar de suc de cartofi, cu doua lingurite de miere lichida.
* Pete pe piele - se aplica pe locul afectat comprese cu suc proaspat de cartofi. Se tin minimum o ora pe zi. Sucul crud de cartofi inlatura petele provocate de actiunea chimica a unor substante, ajuta la refacerea pigmentarii normale. Pentru petele senile pe piele se recomanda si consumul intern de suc de cartofi, cate o jumatate de litru pe zi, in cure de 30 de zile.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu cartofi
Cartofii vor fi consumati cu prudenta, respectand ratia de hidrati de carbon recomandata de medic, in cazul persoanelor cu diabet.
Cartofii cu coloratie verde sunt extrem de toxici, continand glico-alcaloizi, dintre care cel mai cunoscut este solanina. Ei produc deranjamente intestinale, voma, dureri abdominale si de cap, probleme circulatorii sau respiratorii. Preferati cartofii romanesti, cumparati de la taranii nostri, care nu au folosit ingrasaminte chimice si pesticide. Un studiu facut la nivel mondial plaseaza cartofii obtinuti prin mijloace agricole moderne intr-un nedorit top al celor 12 cele mai poluate alimente din lume.

5 motive de a include cartofii in dieta

Majoritatea oamenilor consuma in jur de 140 kg de cartofi pe an. Cu toate acestea, cartoful nu este considerat o leguma cu prea multe valori nutritive. Cartofii (gatiti la cuptor) pot fi inclusi in planurile de dieta pentru slabit, intrucat acestia chiar ofera organismului multe beneficii nutritionale. Mult mai importanta pentru sanatate este modalitatea in care acestia sunt gatiti. Atunci cand sunt preparati in mod corect, cartofii reprezinta o sursa relativ ieftina de substante hranitoare esentiale pentru orice persoana.
Iata cateva motive pentru a introduce cartofii ca parte a unei diete sanatoase:
- cartofii sunt bogati in potasiu - potasiul este un electrolit important pentru pastrarea echilibrului apei si fluidelor din celulele organismului. De asemenea, potasiul joaca un rol important in functionarea optima a sistemului nervos si contractia muschilor din corp, inclusiv a inimii.
Desi bananele au fost considerate tot timpul unele dintre alimentele cu un continut ridicat de potasiu, radacinoasele, printre care si cartofii au cea mai mare cantitate de potasiu existenta intr-un singur produs alimentar. Un cartof mediu copt, in coaja, contine aproximativ 700 mg de potasiu.
- cartofii sunt o sursa buna de vitamina C - de obicei cand o persoana se gandeste la vitamina C, nu prea ia in considerare cartofii. Cu toate acstea, un cartof de marime medie ofera aproximativ 45% din valoarea zilnica de vitamina C, esentiala pentru buna functionare a sistemului imunitar, si pentru echilibrul nivelului de stres (prin diminuarea secretiei de hormoni de stres), etc.
- cartofii contin fibre - fibrele sunt foarte importante pentru pierderea in greutate, sanatatea inimii si digestie. Consumul unui cartof cu coaja poate fi o modalitate buna de a adauga mai multe fibre la dieta zilnica. Pentru a creste continutul de fibre, se vor adauga peste cartoful copt broccoli si salsa.
- cartofii sunt ieftini si pot fi gasiti pe tot parcursul anului - in locul alimentelor de tip fast-food pot fi alesi cartofii, care sunt mult mai hranitori si mult mai ieftini, contin vitamina C, potasiu, nu au grasimile si sodiul continute de mancarurile de tip fast-food.
- cartofii nu contin grasimi, nu au sodiu si au un continut scazut de zahar - contrar credintei populare, cartofii sunt sanatosi, iar un cartof de marime medie contine doar un gram de zahar. De asemenea, cartofii nu contin grasimi sau sodiu. Din pacate, majoritatea oamenilor au tendinta de a-i praji sau de a-i garnisi cu multe grasimi nesanatoase sausare. Pentru a fi consumati cat mai sanatos, pot fi gatiti cu putin parmezan si rozmarin la cuptor.
Sunt necesare urmatoarele ingrediente:
- 1 kilogram de cartofi taiati cuburi mari;
- 2 lingurite de ulei de masline;
- 2 lingurite de usturoi tocat;
- 1 lingurita de cimbru proaspat tocat si un sfert de lingurita de cimbru uscat;
- 1 lingurita de rozmarin;
- 1/2 lingurita sare;
- un sfert de lingurita de piper;
- 2 lingurite patrunjel uscat. 
Se amesteca impreuna primele sase ingrediente si se pun la cuptor. Se amesteca bine. Se coc la 220 grade timp de 30 de minute fara sa se acopere tava sau pana cand sunt rumeniti. Se presara deasupra patrunjel si eventual se adauga putin parmezan.

marți, 24 decembrie 2013

Crăciun Fericit Vă dorim tuturor, colectivul redactional !


 dea Dumnezeu ca magia Sărbătorilor de Iarnă să fie mereu prezentă în viața noastră, să avem mereu în noi dorința de a dărui mai mult decât de a primi și de a vedea chipul iubirii divine în toți ceilalți.

Să ne amintim în fiecare clipa de iertarea, îngăduință și dragostea Creatorului pentru fiecare dintre noi.
Sărbători pline de iubire și dăruire, Crăciun Fericit!

duminică, 1 decembrie 2013

Cartoful: din fermă sau de pe tejghea?

22 Oct 2010 
Cartoful este un aliment de bază, alături de pâine, sau complementar cu aceasta. ...

Cartoful este un aliment de bază, alături de pâine, sau complementar cu aceasta. Datorită gustului plăcut, a digestibilităţii ridicate şi a valorii nutritive deosebite, preparatele din cartofi satisfac exigenţele tuturor categoriilor populaţiei.
Pentru a beneficia de maximum de substanţele nutritive din cartof, acesta nu trebuie consumat prăjit în ulei sau alături de alte alimente bogate în grăsimi.
Cele mai sănătoase varinate de gătire a cartofilor sunt cei copţi în coajă, cei fierţi şi piure-ul cu ulei de măsline şi usturoi.
Din păcate, secolul vitezei a atins şi bucătăria tradiţională. Cartoful prăjit este cel mai consumat sortiment, iar chips-urile au făcut “carieră” în ultima perioadă.
Orăşenii nu mai vin la rudele de la ţară să-şi umple sacoşele cu cartofi şi nici la tarabele din piaţă, ci preferă să arunce în tigaia încinsă cartofii pomme-fruit din supermarket, gata curăţaţi şi tăiaţi, iar în ghiozdanele copiilor se găsesc din ce în ce mai multe pungi cu snaks-uri.
Mai scump de peste 20 de ori!
Dacă ne uităm la preţurile cu care se comercializează cartofii pomme-fruit sau snacks-urile, ne întrebăm, noi, cei care asigurăm materia primă, cât poate să coste uleiul încins, mulţimea de E-uri adăugate şi ambalajul “spoit” cu reclame? Materia primă, cartoful proaspăt, se comercializează en-gross direct de la fermă cu aproximativ 0,7-0,80 lei/kg.
La tarabă ajunge până la 1,2-1,8 lei/kg, în supermearket, microambalat, depăşeşte 2 lei/kg, iar în pomme-fruit depăşeşte 5 lei/kg, nemaivorbind de chips-uri care, prin transformare în cartof proaspăt, preţul sare de 15 lei/kg. Şi astfel, prin aceste verigi de prelucrare şi comercializare, cartoful se scumpeşte de peste 20 de ori!
E timpul să ne întoarcem cu faţa la natură. Cartoful sănătos este cel proaspăt, obţinut de un fermier calificat. Preţul “nepoluat” este cel din fermă.
Desfacerea, din poarta fermei?
Am şi acum imaginea unei magazii dintr-o fermă din Danemarca, în care se aflau mai mulţi saci mari (big-bags) plini cu cartofi din diferite soiuri, un cântar electronic şi o cutie de carton cu bani de diverse valori. Aici, fără nici un gestionar, oamenii din orăşelul apropiat veneau şi-şi cântăreau singuri sortimentul dorit, plăteau, îşi luau restul şi mergeau cu săculeţul de cartofi acasă.
Dar Danemarca este una din ţările cu cel mai ridicat nivel de civilizaţie, unde corupţia este aproape de zero, televizoarele din hoteluri au doar 2-3 programe decente, energia eoliană asigură peste 25 la sută din energia electrică, au cea mai mare producţie de brazi de Crăciun din Europa, în condiţiile în care populaţia şi suprafaţa ţării sunt, aproximativ, cât are Moldova noastră.
La noi, oameni fără căpătâi fură cu neruşinare, de pe toate tarlalele, orice: cartof, porumb, legume, furaje şi tot ce le pofteşte inima. Poliţia îi mai prinde câteodată, dar scapă în instanţele corupte. Samsarii vor să cumpere cartofii fără TVA şi mă întreb cine le dă certificate de producători cu cantităţi astronomice ca să-şi acopere evaziunea?
Pieţele sunt fortăreaţa mafioţilor, iar ţăranul cinstit şi fermierul corect îşi drămuiesc fragilul profit pentru un nou ciclu de producţie în acest perpetuum care este agricultura.
Vine Octombrie! E timpul să ne umplem cămările cu cartofi şi cu legume din ferme adevărate!
CONSUMUL DE CARTOF ÎN LUME
Consumul anual direct de cartof pe cap de locuitor oscilează în diferite ţări între 40 şi 140 kg. Astfel, în Irlanda consumul este de 140 kg/cap de locuitor, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg, Franţa - 108 kg, Italia - 65 kg. Ţările asiatice, unde orezul este aliment de bază, consumă în jur de 40-50 kg pe cap de locuitor. În România, consumul este de aproximativ 95 kg.
VALOAREA NUTRITIVĂ A CARTOFULUI
Compoziţia chimică a tubercullilor de cartofi este formată din 65-88% apă, 12-35% substanţe uscate, din care 8-28% substanţe extractive neazotate, 0,7-5% proteină, 0,04-1% grăsimi şi 0,2-3% celuloză. Proteina brută din tuberculi este foarte uşor asimilabilă, iar aminoacizii esenţiali, precum şi raportul echilibrat dintre aceştia, dau cartofului o mare valoare alimentară.
Cartoful este şi o sursă importantă de vitamine (B, PP, C) şi de elemente minerale (potasiu, fosfor, sodium, calciu, fier).
Cartofii mai conţin şi o varietate de fitonutrienţi care acţionează ca nişte antioxidanţi. Pe lângă aceştia, în cartof se mai găsesc carotenoizi, flavonoizi şi acid cafeic. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că în cartof se găseşte o substanţă care poate reduce tensiunea arterială, numită kukoamină, iar singura plantă în care se mai găseşte este Lycium chinense (plantă folosită în medicina tradiţională chineză). 
Un cartof copt asigură unui adult 21% din necesarul de vitamina B6, vitamină necesară pentru formarea aminoacizilor şi a acizilor nucleici, cruciali în formarea noilor celule. Vitamina B6 oferă protecţie împotriva afecţiunilor cardiovasculare şi o mai bună funcţionare a sistemului nervos. În plus, vitamina B6 măreşte capacitate de efort fizic şi potenţează performanţele sportive.
Studii recente au arătat reputaţia cartofilor de a fi bogaţi în carbohidraţi, însă faptul că ei trebuie eliminaţi din curele de slăbire este fals. O descoperire surprinzătoare a cercetătorilor arată că broccoli este mai puţin folositor organismului uman decât cartoful. Mai mult, cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza. Vasile Pop-Silaghi

Cartoful românesc merită mai multă încredere!


Vasile Pop-Silaghi 17 Jan 2012 
Cartofi pe bandă

Cartoful are tot dreptul să intre în strategia naţională a Guvernului privind securitatea alimentară!
Potrivit datelor MADR, România a obţinut, în 2011, o producţie de cartofi de 3,55 milioane tone, în creştere uşoară faţă de cele 3,3 milioane tone în 2010. Randamentul la hectar a fost de 17,5 tone, pe o suprafaţă cultivată de 208.092 ha.

În general, producţia de cartofi a României se cifrează anual între trei şi patru milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern - de circa două milioane de tone anual - dar şi pentru sămânţă (circa un milion de tone, numai că aici nu deţinem, calitativ, producţia!), procesare şi furaje (circa 40.000 de tone).
Românii consumă anual, în medie, 92,2 kg/cartofi pe locuitor, situându-se pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an şi Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au totalizat 76.151 tone (peste 22 milioane euro!!!), în primele şapte luni din 2011, fiind de peste 1,7 ori mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă din 2010 (44.123 tone), dar de 8,3 ori mai ridicate decât exporturile din perioada similară.
Cea mai mare recoltă din ultimii 20 ani
Producătorii din Harghita au obţinut, în acest an, cea mai mare recoltă din ultimii 20 de ani. În noiembrie, în depozitele harghitenilor se aflau aproximativ 130 mii de tone de cartofi. Preţul era în uşoară creştere, ajungând la 50-55 bani/kg, faţă de 35-40 bani/kg, cât era în urmă cu două luni.
În judeţul Covasna, anul acesta s-a obţinut o producţie totală de circa 363.000 tone de cartofi, potrivit şefului Direcţiei Agricole Judeţene, adică în medie 22.000 kg/ha. “E o producţie foarte bună, dar din păcate mai mult de jumătate din aceasta e încă pe stoc. Preţul de achiziţie e mult mai slab decât anul trecut.
Se vând en-gros cu 30-60 bani/kg cartofii prespălaţi şi ambalaţi, în condiţiile în care preţul de producţie e în jur de 30 de bani, la fermele specializate”, a declarat acesta.
Producţia obţinută la hectar de marii producători din judeţul Braşov se situează în jurul valorii de 40 de tone.
Producţii bune raportează şi celelalte judeţe mari producătoare de cartof: Suceava, Neamţ, Sibiu, Bacău, Mureş, Iaşi, Hunedoara etc.
Cartoful ajută inflaţia să atingă ţinta!
România s-a apropiat, în septembrie a.c., la mai puţin de jumătate de procent de inflaţia medie a zonei euro, iar în trimestrul III, ţara noastră a înregistrat cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, faţă de trimestrul II a.c. (1,9 %).
Explicaţia, aproape exclusivă, constă în nivelul bun al producţiei agricole înregistrată în acest an şi în evoluţia preţurilor la legume, unde deja celebrul cartof ocupă locul de cinste. Legumele s-au ieftinit cu 14,32% într-o singură lună (cartoful cu 35,32%!) şi cu 26,65% de la începutul anului. Ipoteza-şoc a lui Isărescu a fost: “Unii vor spune că banca centrală a fost ajutată de cartof. Vom accepta şi acest lucru", a comentat guvernatorul BNR.



Direcţii de producţie în lumea occidentală

Tendinţele Occidentului strict referitoare la cartof, în perspectiva creşterii demografice, sunt foarte punctuale şi în acelaşi timp contradictorii. Pe de o parte, se investeşte foarte mult în căutarea unor soluţii ştiinţifice de intensivizare a producţiei prin metode genetice (OMG), pe de altă parte se lansează triada calităţii: puritate, autenticitate şi durabilitate, deoarece consumatorii continuă să ceară cartof sănătos, chiar dacă e mai scump, în ciuda incertitudinii economice în curs de desfăşurare.
Astfel, o echipă de cercetători din Scoţia a reuşit, pentru prima dată în istorie, să secvenţieze în întregime genomul cartofului. Graţie acestei descoperiri, oamenii de ştiinţă speră să obţină în curând noi soiuri de cartofi, mai hrănitori şi mai rezistenţi la boli, pentru a răspunde astfel nevoilor alimentare tot mai mari ale planetei.
Studierea genomului cartofului a fost îngreunată de faptul că această plantă prezintă patru seturi de coduri genetice, fiecare uşor diferit de celelalte. Oamenii au doar două astfel de seturi, moştenite de la cei doi părinţi. Cartoful primeşte două seturi de copii în genomul său de la planta mamă şi alte două seturi de copii de la planta tată.
Compania germană BASF a obţinut şi de la UE (după SUA şi alte puteri agricole ex-europene), avizul introducerii în cultură a noului soi modificat genetic Fortuna. Noul cartof obţinut în laborator va fi la fel de gustos ca şi până acum, dar mult mai rezistent la micoze şi bacterioze, promit specialiştii germani. Introducerea pe piaţă a cartofului BASF este prevazută pentru 2014 sau 2015.
• În Germania, se apreciază o creştere uşoară a producţiei de cartof faţă de anul trecut, deşi fermele au fost afectate de ploile persistente din vară, atât cantitativ, dar mai ales calitativ. Preţurile, în acest an, sunt dezamăgitoare pentru fermieri. Costurile au crescut, în special la combustibili şi la îngrăşămintele chimice, precum şi cu lucrările de irigaţii, necesare frecvent în primăvară şi în prima parte a verii.
• Olanda. HZPC Olanda a terminat anul acesta cu producţii excepţionale. Cererea puternică de cartofi în Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi în Rusia, au creat premisele unor venituri importante. Preţul mediu înregistrat de fermierii olandezi a fost de 332 euro/tonă (aproximativ 1,4 lei/kg). AŞA, DA!
În exerciţiul financiar curent, compania olandeză AVEBE, unul din cei mai mari producători de amidon de cartof din lume, a realizat un profit de 19,8 milioane euro la o cifră de afaceri de 525,1 milioane euro, faţă de numai 2,8 milioane euro profit în exerciţiul financiar precedent, aferent unei cifre de afaceri de 521,8 milioane euro. La sfârşitul acestui exerciţiu financiar, 7,6 milioane euro vor fi repartizaţi ca dividende acţionarilor (majoritatea fermieri!), iar diferenţa va constitui sursă de noi investiţii pentru companie.
• În Irlanda, în octombrie, s-au înregistrat 204 mm precipitaţii faţă de o medie multianuală de 80-90 mm. Multe ferme au fost inundate. Cartofii au crescut aproape de suprafaţă, mulţi fiind descoperiţi şi înverziţi. Peste 30% din producţie este depreciată, tuberculii verzi sau/şi foarte mari nu sunt comerciali.
Astfel, investiţia se va recupera greu, având în vedere că pentru un acru s-au cheltuit 2.500 euro (aproximativ 6.000 euro/ha). Preşedintele Comitetului Naţional pentru Cartof, Thomas Carpenter, a cerut ministrului Agriculturii sprijin financiar pentru fermierii cultivatori de cartof. Ministrul Horticulturii, Shane McEntee, a vizitat zonele calamitate şi a promis despăgubiri semnificative. Riscul este acela că, dacă vine o perioadă cu îngheţ timpuriu, dezastrul va fi total.
• În Marea Britanie s-a obţinut, în acest an, o producţie de peste 6 milioane de tone de pe o suprafaţă de 126.328 ha, cu 3,9% mai mult ca anul trecut, şi pe o suprafaţă cu 0,4% mai mică decât în 2010. Producţia medie pe hectar a fost de 47,9 tone.
După doi ani de la lansarea acţiunii “Ambasadorii Cartofului”, Consiliul pe Cartof din Marea Britanie are zece noi ambasadori din Scoţia, Anglia şi Ţara Galilor, din rândul cultivatorilor. Ambasadorii au beneficiat de o audienţă mass-media impresionantă: 19 milioane de consumatori au fost informaţi prin radio, tv, presa scrisă, internet, despre efectele benefice ale consumului de cartof.
România “nu are voie” să cultive produse preţioase!
Suprafaţa agricolă a României este de 0,6 ha (6.000 mp)/locuitor, cea mai mare din UE, în condiţiile celei de-a cincea suprafeţe din UE şi a unei densităţi a populaţiei mai mică decât a altor ţări. În topul suprafeţelor agricole pe locuitor, România este urmată de Spania cu 0,5 ha, Franţa cu 0,43 ha şi Polonia cu 0,4 ha.
Un agricultor care ar exploata 6.000 mp de teren ar recolta 1,7 tone de grâu, respectiv 2,4 tone de porumb la fiecare recoltă, potrivit datelor MADR. În bani, aceste producţii ar valora 300 de euro în cazul grâului, respectiv 462 de euro dacă ar fi ales porumbul, având în vedere preţurile pe pieţele internaţionale. Dacă aceeaşi suprafaţă ar fi plantată cu cartofi, un agricultor ar încasa la fiecare recoltă în jur de 3.972 de euro (12 tone la 1,44 lei kilogramul, cum se întâmplă în Olanda)!
Aparent, şirul de informaţii relatate în acest material nu se constituie într-un singur subiect. Numai că afirmaţia guvernatorului BNR face “ligamentul”: criza cartofului din primăvară, producţia bună din acest an, preţul mic, dezinflaţia, creşterea economică, potenţialul bun al României în producţia de cartof, dar slaba preocupare a Guvernului şi a Asociaţiilor profesionale în acest domeniu vizavi de preocupările asidue şi moderne ale marilor jucători ai Europei într-o cultură care de multe ori a salvat naţii întregi de la foamete, iar mai nou, cum se întâmplă în Ţările de Jos, asigură moneda forte pentru export, bunăstarea fermierilor dar şi siguranţa alimentară a populaţiilor sunt noţiuni care, judecate în ansamblu, ar putea să ne redea forţa de a redeveni un jucător important pe piaţa cartofului din Europa. Prin noi înşine!
Este trist să constaţi că performanţele româneşti în acest domeniu sunt ca o floare rară. Faptul că există un fermier în Covasna care asigură 20 la sută din cartoful vândut în reţeaua Carrefour România demonstrează că se poate.
CE ARUNCĂ VESTICII E NUMAI BUN DE ADUS ÎN ROMÂNIA 
România nu importă cartof de cea mai bună calitate, ci reziduuri pe care Olanda sau Germania le elimină de la consum sau de la plantare. Reziduuri nu înseamnă neapărat cartof depreciat, ci acel cartof care depăşeste standardele de mărime în UE şi care în ţările occidentale nu se consumă pentru alimentaţia umană, ci doar în hrana animalelor.
Peste 20% din cartofii consumaţi în România, în special importaţi din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, au fost, de fapt, excluşi de la consumul uman în ţara de origine. Vorbim despre cei foarte mari, preferaţi, de fapt, în pieţele noastre. Puţini ştiu că în Occident, cartofii sub 3 cm în diametru şi cei mari, peste 6, sunt retraşi din start de la consum.
Faţă de cei medii, cei mici conţin cantităţi triple de solanină, o substanţă toxică dezvoltată sub coajă. Iar cei mari au 85% apă, faţă de 70% cât au cei medii, iar concentraţia de proteine şi aminoacizi este la jumătate.
Aşa că, cea mai bună e calea de mijloc, cartoful care-ţi încape în palmă. Ce aruncă vesticii însă, e numai bun de adus în România, cu bani puţini. 
Mai mult, cartofii destinaţi animalelor nu pot fi vânduţi cu acte, aşa că sunt aduşi în ţară ilegal, suţin cultivatorii. Din păcate, nu de puţine ori importul de cartofi a intrat în zona de evaziune fiscală. Pentru că astfel, rămâne un profit net superior.
Gospodinele cumpără, aşadar, cartofi furajeri, fără să ştie că sunt fie toxici, fie nehrănitori. Şi, între timp, cei produşi de ţărani, mai ieftini, dar mai mici, ajung la gunoi. 
ROMÂNIA IA SUBVENŢII CU MULT SUB MEDIA EUROPEANĂ
Conform datelor centralizate pentru 2008, care nu diferă foarte mult de cele actuale, la nivelul Uniunii Europene, subvenţia medie directă la hectar a fost de 219 euro, aşadar de aproape şase ori mai mare decât subvenţia acordată în România. Spre exemplu: Belgia (417 euro/ha), Danemarca (367 euro/ha), Franţa (289 euro/ha), Germania (324 euro/ha), Grecia (603 euro/ha), Irlanda (307 euro/ha), Italia (319 euro/ha), Marea Britanie (205 euro/ha), Olanda (425 euro/ha), Polonia (101 euro/ha), Portugalia (153 euro/ha)